Ce semnificaţie are Paştele pentru tine?

 

   În ajunul Învierii Domnului corespondentul nostru a realizat un sondaj pe străzile Chişinăului, adresându-le intervievaţilor o întrebare – ce semnifică pentru ei această sărbătoare. Constatăm că pentru majoritatea oamenilor, indiferent de vârstă, ocupaţie,  Paştele este o sărbătoare aparte, un moment al reînvierii spirituale şi al bucuriei. Vă propunem unele fragmente din aceste mici dialoguri.

 

Ala, studentă, 20 ani:

 

Pentru mine personal Paştele e o sărbătoare deosebită., în cadrul căreia ne adunăm cu toată familia. Eu sunt cea care mă duc să sfinţesc pasca deja al optulea an şi simt în timpul slujbei de Paşti o stare de înălţare spirituală, care aş vrea să dureze permanent. Am o plăcere deosebită când are loc miruirea şi simt crucea pe frunte ca un simbol.

 

Mariana, 34 ani, economistă:

 

  În timpul acestei sărbători se simte o reînviere a sufletului şi a naturii înconjurătoare. Mă duc la serviciul divin, iar la întoarcere trec pe la cimitir. Simt parcă o legătură între trecut, prezent şi viitor. E o sărbătoare frumoasă, dar constat cu părere de rău că sunt puţine surse de informaţie, mai ales pentru tineri, din care am putea afla despre religie, despre credinţa noastră ortodoxă. Mulţi cunoscuţi de-ai mei se interesează de aceste lucruri.

 

Elena, 59 ani, gospodină:

 

Eu nu serbez Paştele, în general nu ţin sărbătorile. Pentru mine e doar un prilej de a mă bucura de sosirea primăverii.

 

Anatol Prisăcaru, 40 ani:

 

E o sărbătoare de familie, la care ţinem cu toţii.

 

Cristina Madan, cl. IV E,  liceul “G. Asachi”:

 

Paştele e o sărbătoare a credinţei. Aşteptăm bunătate şi credinţă. Şi bomboane tot, dar mai mult bunătate şi cre-dinţă. Cred că ea ne lipseşte în celelalte zile. Am putea avea mai multă bunătate, dacă oamenii ar veni la Dumnezeu, ar merge mai des la biserică. Dar oamenii din ziua de azi cred mai mult în idoli. Care sunt acei idoli? Banii, spre exemplu. De Paşte voi merge la bunica, sau mă voi duce la biserică în oraş, aşa precum ne ducem în fiecare duminică împreună cu profesoara de religie, dra Ludmila. Ce simt când stau în biserică? Parcă aş fi o sfântă…

 

O doamnă care n-a dorit să se prezinte:

Nu ştiu, sunt iehovistă.

 

Vitalii, 24 ani, şomer:

 

Paştele e o sărbătoare religioasă. Îmi place. Sărbătorile mele preferate sunt Paştele, Anul Nou şi ziua de naştere. Eu cred în Dumnezeu şi toţi membrii familiei mele de asemenea. Ş-apoi îmi place foarte mult cozonacul. Cred că îţi puri-fici sufletul în mod deosebit anume la slujba din noaptea Învierii. Atunci ţi se iartă păcatele.

 

Andrei, Nichita şi Valeriu, 16 ani:

 

Ce înseamnă sărbătoarea aceasta? Naşterea Domnului, mi se pare.

Ba nu, Învierea Domnului. E o sărbătoare deosebită. Ne ducem la biserică,  ne împărtăşim, desigur.

Paştile? Se vopsesc ouăle, se fac mâncăruri variate. Contează mult băutura (râde). Răcoritoare, desigur.

 

Vlad, 27 ani:

 

Paştele pentru mine e o sărbătoare deosebită. Oamenii se apropie unul de altul, am impresia că aceasta este un model al vieţii pe care ar trebui s-o trăim în fiecare zi... Cred că această atmosferă este  legată de evenimentul Învierii Domnului, la care se gândesc majoritatea oamenilor în acele zile. Mă bucur mult că aceasta este o sărbătoare în care tradiţiile populare se împletesc cu cele creştine. Mulţi ani am fost adept al sectei mooniste şi acum am senzaţia că m-am întors acasă, conştientizez altfel şi sărbătorile noastre tradiţionale. În cercul meu de prieteni discutăm adesea la această temă şi am remarcat sporirea interesului tinerilor faţă de tezaurul creştin-ortodox. Cred că în presă nu se vorbeşte suficient despre  aceste lucruri, poate de aceea foarte mulţi tineri devin membri ai unor culte pseudocreştine, dăunătoare pentru suflet.

 

Ghenadie, 27 ani, economist, membru al Asociaţiei “ICHTHYS-MOLDOVA”:

 

 Ce semnifică Paştele pentru mine? Întrunirea cu familia, cozonacul, ouăle roşii sunt partea exterioară a sărbătorii. Pentru mine e mai mult o amintire a prezenţei lui Iisus în viaţa noastră, în mine personal. Se sfârşeşte postul, care nu e numai o abţinere de la mâncare, ci e o luptă duhovnicească cu patimile care lucrează în fiecare din noi. Voi renunţa cu o oarecare părere de rău la această luptă. Paştile e o amintire a patimilor pe care le-a îndurat Mântuitorul, care prin blândeţea Sa a biruit răutatea şi moartea din noi. Mi se pare că oamenii de azi au cam uitat semnificaţia profundă a sărbătorii Învierii Domnului. Ea vine să ne reamintească  că noi, oamenii, prin Învierea lui Iisus am obţinut acces la Împărăţia Cerurilor, la viaţa veşnică. E nevoie doar de un efort personal, pentru a obţine această Împărăţie minunată.

"CO" nr. 04. 2001