Savantul şi omul de credinţă Andrei Eşanu la 55 de ani

Conducerea actuală a Moldovei, are ceva cu oamenii de ştiinţă, mai ales cu cei care ţin la demnitatea de intelectual, ea îi ignoră, ca şi cum nu ar exista. Sunt „corcoliţi” şi mângâiaţi cei care au distrus cultura şi conştiinţa naţională a românilor basarabeni (Melnic, arhitectul pe conştiinţa căruia este distrugerea clopotniţei din Chişinău, I. Bodiul, ş.a., ne mai vorbind de acei „istorici” şi „filologi” de „operele” cărora rând nu numai oamenii dar şi câinii (nu-i mai pomenesc aici pentru că ar fi o prea mare cinste pentru ei), iar cei care contribuie la valorificarea şi îmbogăţirea moştenirii noastre culturale nu sunt luaţi în seamă. Aşa este şi cazul dlui Andrei Eşanu. Nu şi-au amintit de el când împlinise 50 de ani, nici acum când împlineşte vârsta de 55 de ani.

Însă indiferent de atitudinea celor care conduc ţara aceasta, cultura adevărată va supravieţui, iar neghina va fi dusă de vând acolo unde i se cuvine a fi.

Prin acest modest articol, aducem un t omagiu omului de cultură, dar şi omului de credinţă Andrei Eşanu.

Andrei Eşanu s-a născut la 16 iulie 1948 în comuna Sculerii, Ungheni. După absolvirea şcolii şi-a continuat studiile la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău. A activat timp de aproape un an ca învăţător de istorie, iar din 1972 este angajat la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din RSSM.

Pentru investigaţiile ştiinţifice chiar de la început a ales o tematică care nu prea era agreată în timpul sovieticilor, căci urma să se preocupe de studierea moştenirii culturale medievale. Cu timpul s-au conturat trei mari probleme care au format mai apoi aria de cercetări a d-lui Andrei Eşanu. Prima problemă ştiinţifică, la rezolvarea căreia şi-a adus aportul, este cea legată de istoria învăţământului de toate gradele, de literatura didactică şi răspândirea ştiinţei de carte în Moldova în sec. XV-XVIII. Acestui bloc de probleme savantul i-a dedicat circa 30 de lucrări, între care două monografii "Şcoala şi învăţământul în Moldova (sec. XV - încep. sec. XVIII)", apărută la editura "Ştiinţa" din Chişinău în 1982, şi a doua "Din vremuri copleşite de greutăţi", lucrare care a văzut lumina tiparului la editura "Universitas" din Chişinău în 1991.

Un alt bloc de probleme, care l-a preocupat de Andrei Eşanu, este legat de istoria cărţii tipărite şi manuscrise. La acest capitol au fost scrise o serie de lucrări, printre care şi o monografie "Dimitrie Cantemir. "Descrierea Moldovei". Manuscrise şi ediţii", tipărită la editura "Ştiinţa" din Chişinău" în 1987. Alt grup de lucrări a omului de ştiinţă Andrei Eşanu este legat de istoriografia medievală a gândirii social-po-litice în Moldova medievală. Mai multe lucrări din acest bloc sunt consacrate în special operei şi activităţii cărturăreşti ale unor mari personalităţi ale culturii noastre medievale: Grigore Ureche, Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir ş.a.

Opera lui Andrei Eşanu scrisă până în prezent, constituie circa 3500 de pagini convenţionale de carte, sau aproximativ 250 coli, editate la Chişinău, Bucureşti, Sofia, Iaşi, Paris şi Moscova.

Andrei Eşanu s-a manifestat şi ca un iscusit organizator al ştiinţei: a fondat direcţiile de cercetare a culturii medievale, a istoriei ştiinţei şi tehnicii la Institutul de Istorie al AŞRM, laboratorul de cercetare a istoriei culturii la Universitatea de stat din Moldova, a fost director adjunct, director al Institutului de Istorie al AS. Actualmente este şeful secţiei de istorie a culturii şi ştiinţei la Institutul de Istorie al AŞRM. Este membru de redacţie al "Revistei de Istorie a Moldovei" (Chişinău), al "Revistei Istorice" (Bucureşti), al revistei "Limba Română" (Chişinău). De mulţi ani Andrei Eşanu este prezent în şcoala superioară din Republica Moldova, având cursuri de bază la Facultatea de istorie a Universităţii de Stat şi Universitatea "Ion Creangă" din Chişinău, la Institutul de perfecţionare a cadrelor didactice din Chişinău, în faţa învăţătorilor din republică. A fost şi este un bun îndrumător al tinerilor cercetători. Este membru al Cnsiliului Ştiinţiofic Specializat de susţinere a tezelor de doctor habilitat şi doctor în ştiinţe istorice.

Andrei Eşanu este unul dintre cei care au contribuit la reactivarea învăţământului teologic în Republica Moldova. A ţinut prelegeri la "Istoria Bisericii Ortodoxe Române" şi la "Istoria Bisericii Universale" la Seminarul Teologic din Chiţcani, la Facultatea de Teologie a Universităţii din Chişinău (până în 1993) şi la Academia Teologică din Chişinău (1993-1994).

Andrei Eşanu mai este şi om curajos, în 1994, dintr-o negligenţă a medicilor (nu i s-a acordat urgent ajutorul medical necesar), a pierdut vederea, dar nu s-a lăsat bătut, ca un creştin adevărat n-a căzut în disperare. Dumnezeu a avut grijă de el, dându-i soţie cu adevărat creştină, care este alături mereu, nu l-au uitat nici prietenii adevăraţi. Astfel că nici după 1994 istoricul Andrei Eşanu nu şi-a întrerupt activitatea ştiinţifică, în ultimii ani au apărut o serie de lucrări de valoare autentică, dintre care vom remarca doar unele: "Cultură şi civilizaţie medievală românească (din evul mediu timpuriu până în sec. XVII)", editura "Arc" din Chişinău, 1996; "Contribuţii la istoria culturii româneşti (Moldova medievală)", editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997; "Trecut şi prezent la mănăstirea Căpriana din Basarabia" (scrisă în colaborare ci Valentina Eşanu şi Nicolae Fustei), editura "Căpriana" din Paris, 1997; "Chişinău. File de istorie" la editura "Muzeum" din Chişinău, 1998; Axinte Uricariul. Letopiseţul Ţării Moldovei (1711-1715) la editura „Civitas” din Chişinău; „Vlaicu pârcălab – unchiul lui Ştefan cel Mare”, la editura „Prut Internaţional” din Chişinău, 2002 ş.a.

Andrei Eşanu are şi o serie de lucrări legate nemijlocit de istoria creştinismului în spaţiul românesc. Dintre acestea vom aminti: "O bibliotecă valoroasă", în "Luminătorul", 1994, nr. 5; "Stareţii mănăstirii Căpriana (sec. XV-XX), în "Revista de Istorie a Moldovei", 1996, nr. 3 (coautori V. Eşanu, N. Fustei); "Din istoria Căprienii (Egumenii mănăstirii, sec. XV-XVIII) în "Ştiinţa", 1996, nr. 7-8, (coautor V. Eşanu), "începuturile unei epoci culturale în Moldova (Activităţi culturale şi spirituale la mănăstirea Secu în primele decenii ale sec. XVII)", în "Revista de istorie a Moldovei", 1996, nr. 1; "O faţetă necunoscută a activităţii în Moldo^:' va a lui Mihail Strelbiţki", în "Revista de istorie a Moldovei", 1997, nr. 1-2; "Contribuţia cărturarilor Moldovei la traducerea şi editarea "Bibliei" (Bucureşti, 1688), în "Conferinţa ştiinţifico-didactică anuală a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Rezumatele comunicărilor", Chişinău, 1998; „Mănăstirea Căpriana (sec. XV-XX), la editura „Pontos” din Chişinău, 2003(în colaborare cu Valentina Eşanu, Nicolae Fuştei, Valentina Pelin şi Ion Negrei) ş.a.

Activitatea ştiinţifică a d-lui Andrei Eşanu a fost apreciată la justa valoare abia după dispariţia sistemului comunist. Pentru activitatea prodigioasă, i s-a conferit Premiul de Stat al Republicii Moldova (1994), Premiul Prezidiului Academiei de Ştiinţe (1991, 1995, 1997) şi ordinul Gloria Muncii" (1996).

Andrei Eşanu mai este şi un părinte bun. Împreună cu soţia Valentina(„îngerul lui păzitor") au crescut trei copii, Ştefan, fiul cel mare, a împlinit 23 de ani. A absolvit Academia de Teatru, Muzică şi Arte Plastice, Facultatea Arte Plastice. A rămas la catedră, predă pictura, este şi masterand. A participat la pictarea catedralei „Naşterea Domnului" din Chişinău. Al doilea fiu, Mircea este Student la Facultatea de Sociologie a U.S.M., în paralel frecventează Colegiul invizibil, finanţat de fundaţia Soros, la a doua specialitate. Ionuţ, mezinul, a trecut în clasa a VI-a.

Nu vom exagera dacă vom afirma că tot ce a făcut până acum Andrei Eşanu este o dovadă de credinţă în Dumnezeu şi dragoste pentru popor.

Nicolae FUŞTEI,cercetător la Institutul de Istorie al AŞRM

Noutăţi bibliografice.

Recent la editura „Pontus” din Chişinău a văzut lumina tiparului cartea „Mănăstirea Căpriana (se. XV-XX)”. Cartea este o realizare a unui grup de cercetători (Valentina Eşanu, Nicolae Fuştei, Valentina Pelin şi Ion Negrei) sub conducerea membrului corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor habilitat în istorie Andrei Eşanu. Lucrarea are cinci părţi: 1- Mănăstirea Căpriana. Privire istorică; 2- Documente istorice (sec. XV-XX); 3- Biblioteca mănăstirii. Cărţi manuscrise şi tipărite; 4- Inscripţii istorice din incinta mănăstirii; 5 – Legende, studii şi materiale.

Cartea mai are o bibliografie bogată şi un indice de nume şi locuri.

Elaborarea lucrării a început în 1990, prin colaborarea Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu grupul „Istoria culturii” de la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. Din 1993 investigaţiile au continuat sub egida Institutului de Istorie şi au fost finalizate în 2001 cu sprijinul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică din Republica Moldova. Materiale au fost acumulate anevoios, ele fiind împrăştiate prin zeci de biblioteci şi arhive din republica noastră, precum şi din cele din România şi fosta URSS.

Cartea aceasta este o lucrare fundamentală, care scoate la iveală nişte lucruri necunoscute. Ceea ce se ştia până nu demult erau nişte informaţii aproximative, altele la nivel de legende. E o istorie aproape necunoscută a mănăstirii Căpriana, cine o va citi se va convinge de aceasta.

Ţinem să menţionăm că lucrarea a apărut prin străduinţa egumenului Filaret, stareţul mănăstirii Cărpiana, şi a frăţiei.

Nicolae Fuştei