Category: Predici

DUMINICA ÎNFRICOȘATEI JUDECĂŢI

Ev. Matei 25:31-46 “Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, și toţi sfi nţii îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale. Și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile și-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii tatălui Meu, moșteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci fl ămând am fost și Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost și Mi-aţi dat să beau; străin am fost și M-aţi primit; gol am fost și M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost și Maţi cercetat; în temniţă am fost și aţi venit la Mine. Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut fl ămând și Te-am hrănit? Sau însetat și Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă și am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre-acești fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. Atunci va zice și celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui. Căci fl ămând am fost și nu Mi-aţi dat să mînânc; însetat am fost și nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost și nu Maţi primit; gol și nu M-aţi îmbrăcat; bolnav și în temniţă, și nu M-aţi cercetat. Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut fl ămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă și nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre acești prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Și vor merge aceștia la osândă veșnică, iar drepţii la viaţă veșnică”.

Primind veste că urmează să vină vreun dregător sau judecător pământesc, luăm toate măsurile ca să aducem lucrurile noastre în rânduiala cuvenită și să merităm încuviinţarea celui ce va veni: cu atât mai mult trebuie să ne îngrijoreze judecata lui Hristos, la care se va hotărî soarta veșnică a fi ecăruia dintre noi. Judecătorul e înfricoșător, nespus de înfricoșător: înfricoșător prin măreţie, înfricoșător prin atotputernicie, înfricoșător fi indcă pătrunde în adâncurile duhului omenesc și nici un gând omenesc de taină, nici un simţământ, oricât de subţire, nu îi rămân ascunse. Cutremur îi va cuprinde pe toţi oamenii când vor sta înaintea feţei Judecătorului. Read more »

Câteva cuvinte despre Ingerul Păzitor /Preot Gh. Calciu

Am să vă spun o scurtă istorioară despre îngerul păzitor al unui copil care i-a fost încredinţat grijii lui. Am citit această poveste în Fraţii Karamazow scrisă de Dostoiewski.
Când s-a născut o fetiţă, Dumnezeu a trimis îngerul ei păzitor să o păzească în toate zilele vieţii ei, până la moarte. S-o păzească de păcate, s-o înveţe, să n-o lase să cadă în ispite grele.
Când fetiţa a crescut, nu a mai ascultat de îngerul ei păzitor. Zadarnic îi sufla la urechea inimii cuvinte bune, degeaba o învăţa milostenia, rugăciune şi iubirea de semeni. Fata devenea tot mai rea, mai nepăsătoare de suferinţa aproapelui, mai zgârcită şi cu inima prinsă de averea ei. Femeia devenise foarte bogată, nu dădea nici o firimitură de pâine vreunui sărac, ci punea slugile să-i izgonească pe cerşetori cu băţul. Îngerul ei era mereu întristat şi se gândea cu groază ce se va întâmpla cu sufletul femeii la moartea ei.

Read more »

VIOLENŢA ÎN FAMILIE

Atitudinea unui creștin faţă de o altă persoană izvorăște din dragoste și smerenie, căci iubirea aproapelui este mijlocul prin care se caștigă dragostea pentru Dumnezeu, iar smerenia in relaţiile cu semenul este un mijloc de a ajunge la dragostea pentru aproapele. Violenţa in relaţiile cu oamenii e cauzată de lipsa iubirii faţă de aproapele și lipsa de smerenie in relaţiile ca semenii. Mai jos ne propunem să expunem mai pe larg aceste ganduri.

Iubirea aproapelui
Mantuitorul lumii a rezumat toate poruncile Sale in două: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufl etul tău și cu tot cugetul tău. Aceasta este marea și cea dintai poruncă. Iar a doua, la fel cu aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine insuţi” (Matei 22,37-40). Porunca iubirii aproapelui servește de temelie pentru porunca iubirii lui Dumnezeu. Dacă nu s-a pus fundamentul, in zadar se lucrează la construirea clădirii. Prin iubirea de aproapele noi ajungem la iubirea de Dumnezeu. Iubindu-ne aproapele, in Domnul, dobandim dragostea de Hristos; or a-L iubi pe Hristos inseamnă a-L iubi pe Dumnezeu. Acest lucru l-au enunţat incă sfi nţii dascăli ai monahismului. Sfantul Antonie cel Mare zice: “De aproapele nostru depinde și viaţa, și moartea. Părăsindu-l pe aproapele, il părăsim pe Dumnezeu; smintindu-l pe fratele nostru, păcătuim impotriva lui Dumnezeu”. Sfantul Ioan Colov, a zis: “Este imposibil să construiești o casă, incepand de la acoperiș, ci trebuie să incepi construcţia cu fundaţia și să o ridici pană la acoperiș”. Cand a fost intrebat ce inseamnă fundaţia, a răspuns: “Fundaţia este aproapele nostru: pe el trebuie să-1 caștigăm, să incepem cu el. Pe el sunt intemeiate toate poruncile lui Hristos”. Sfantul Marcu Ascetul zice: “Nu te poţi mantui altfel decat prin aproapele tău”. Toţi sfi nţii părinţi sunt unanimi in a gandi și invăţa astfel. Poruncile Evangheliei ne invaţă cum să iubim aproapele: Iubește-l pe semenul tău in felul următor: nu te mania pe el și nu-l uri pe el; nu-i face reproșuri, nu-i aduce injurii, nu-l barfi , nu-i vorbi aspru. Cat stă din tine fi i in pace cu el; smereștete in faţa lui; nu te răzbuna impotriva lui, nici direct, nici indirect. In toate domeniile, in care este posibil, cedează inaintea lui. Dezobișnuiește-te de a te contrazice și a intra in dispută; inlătură aceste două atitudini care sunt semne de orgoliu și de iubire de sine. Vorbește-i de bine pe cei ce zic rău de tine; răsplătește răul cu bine. Roagă-te pentru cei ce te copleșesc cu tot felul de impotriviri, de loviri, de mizerie și de persecuţii ( Matei 5, 21-48). Sub nici un motiv nu judeca pe cineva, nici nu incerca să vezi, dacă o persoană este bună sau rea, ci fi xeazăţi privirea asupra unui singur om rău de care vei răspunde in faţa lui Dumnezeu: Comportă-te faţă de semenul tău așa cum ţi-ar plăcea să se comporte el faţă de tine (Matei 7,1-12). Din toată inima iartă-le oamenilor greșelile lor, ca și Tatăl Cel ceresc, de asemenea, să-ţi ierte nenumăratele greșeli și să te scape de greutatea păcatelor tale care te pot duce in legăturile iadului pentru totdeauna (Matei 18,23-35). Dacă te comporţi in această manieră faţă de aproapele tău, prin aceasta vei avea acces la dragostea de Dumnezeu. Read more »

Săptămânile Postului Mare (Preot Vasile CIOBANU)

Prima săptămână a Postului Mare se deosebeşte printr-o stricteţe deosebită, iar Sfintele Slujbe sunt mai prelungite. În primele patru zile (luni, marţi, miercuri, joi) la Vecernia mare se citeşte canonul Sf. Andrei Cretanul cu rugăciunile la stihul „Miluieşte-mă, Doamne, miluieşte-mă”.

În vinerea primei săptămâni a Postului Mare, la Liturghie, după rugăciunea amvonului, are loc sfinţirea colivei, adică a grâului fiert cu miere, în amintirea Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, care le-a venit cândva în ajutor creştinilor pentru păstrarea postului şi neîntinarea cu mâncăruri închinate idolilor. În anul 362, împăratul Bizanţului Iulian Apostatul a dat ordin secret ca în oraşul Antiohia toate produsele alimentare din vânzare să fie stropite cu sângele animalelor jertfite idolilor. Dar Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, ars pe rug la anul 306 pentru mărturisirea credinţei creştine, s-a arătat episcopului Antiohiei Eudoxie, descoperindu-i porunca secretă a lui Iulian şi sfătuindu-l ca creştinii în acea săptămână să nu cumpere nimic la piaţă şi să guste doar colivă. Read more »

D E S P R E D R A G O S T E -M i t r o p o l i t u l A n t o n i e d e S u r o j

În numele Tatalui, Fiului si Sfântului Duh!

Suntem chemati sa ne iubim unii pe altii. Dragostea începe în acel moment, când vedem în om ceva atât de pretios, luminos, frumos încât suntem în stare sa uitam de propria noastra persoana si sa ne consacram întreaga viata, ratiune si inima pentru ca viata celui pe care-l iubim sa devina luminoasa si fericita. Nu e vorba doar de dragostea obisnuita pamânteasca, poate vi ceva si mai înaltator.

Spre exemplu dragostea fata de Dumnezeu. Daca zicem ca-L iubim, trebuie sa ne întrebam: Oare este El valoarea suprema a vietii mele? Sunt eu gata sa duc un astfel de mod de viata, încât Dumnezeu sa se bucure pentru mine? Sunt eu în stare sa uit de mine, ca sa ma gândesc la EL? Read more »

Staypressed theme by Themocracy