Pastorală la Naşterea Domnului

 

Cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, VLADIMIR, Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove

 

P.S. Episcopi, P.C. Blagocini, P.C. Preoţi şi Diaconi, Cinului monahal şi tuturor binecredincioşilor creştini din de Dumnezeu păzită Biserica Ortodoxă din Moldova

„Nu vă temeţi. Căci, iată, vă vestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi S-a născut astăzi Mântuitor, Care este Hristos Domnul” (Luca II, 10-11)

 

IUBIŢI CREDINCIOŞI

 

Acum două mii de ani, în oraşul Betleem, s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup” (I Tim. III, 16).

De atunci şi până astăzi, în fiecare an sărbătorim evenimentul care a pus începutul Creştinismului.

Nici un alt praznic împărătesc nu aduce atâta bucurie în sufletele noastre, ca Naşterea Domnului.

Aceasta nu este numai o taină duhovnicească, ci este „taina din veac ascunsă şi necunoscută îngerilor şi oamenilor”, cum spune Sf. Dionisie Areopaghitul. Iar Sf. Vasile cel Mare vorbeşte astfel: „Din câte a făcut Dumnezeu în cer şi pe pământ, nici o minune nu este mai mare ca aceasta, ca Dumnezeu să Se întrupeze şi să Se facă Om, să Se coboare din ceruri, din slava Sa cea nemărginită şi să Se facă asemenea nouă, afară de păcat”.

Întreaga creştinătate se bucură azi, „cu bucurie negrăită şi preamărită” (I Petru. I, 8), pentru că prin Întruparea Sa, Hristos Domnul ne-a eliberat din robia păcatului şi a morţii şi ne-a dăruit libertatea fiilor lui Dumnezeu.

Dumnezeu a văzut din slăvile cerului inimi dornice de mântuire, suflete însetate supă dreptate şi adevăr, care-L căutau şi-L doreau pe Domnul. De aceea Dumnezeu S-a făcut Om şi a trăit în mijlocul oamenilor, ca să ne ajute să ieşim de sub stăpânirea păcatului. Însuşi Mântuitorul, arătând că El este Viaţa, a zis: „Eu am venit în lume, ca lumea viaţă să aibă, şi mai mult să aibă” (Ioan X, 10), adică mântuire şi desăvârşire.

(începutul în pag. 1)

Prin venirea Sa pe pământ ,Dumnezeu a întemeiat Biserica şi ne-a lăsat poruncile Sale, cerându-ne să le dăm ascultare: „Dacă Mă iubeşte cineva, păzi-va cuvântul Meu, şi Tatăl meu îl va iubi pe el, şi vom veni la el, şi la el Ne vom face locaş” (Ioan XIV, 23).

Dumnezeu nu uită de oameni niciodată. Şi noi, oamenii, trebuie să urmăm mereu poruncile sfinte. Cât de frumoasă este viaţa şi cât spor bun are ea atunci când oamenii se iubesc şi se ajută unii pe alţii, îşi împart unii cu alţii bucuriile şi durerile pe care le încearcă în viaţă, trăiesc în bună înţelegere şi pace.

Acesta este mesajul vestit de îngeri la Naşterea Domnului: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca II, 14).

Se cuvine să-I dăm slavă şi să-I mulţumim Preabunului nostru Mântuitor că a binevoit să Se nască din Fecioara Maria, pe pământ, pentru a ne împăca din nou cu Dumnezeu-Tatăl. Deci, să ne închinăm, Lui cu mare credinţă, cerându-I mare milă şi iertare. Să-I înălţăm, acum şi în toată viaţa noastră, cântări de laudă şi de preamărire, împreună cu îngerii din cer şi cu toţi creştinii de pe pământ.

 

IUBIŢI FII DUHOVNICEŞTI!

 

 

Fiind creştini, avem datoria să ne păstrăm credinţa ortodoxă, să urmăm învăţătura mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos, să avem o viaţă curată, trăită în dragoste de Dumnezeu şi de aproapele.

Crăciunul se sărbătoreşte la sfârşit de an. Aflându-ne la hotarul dintre ani, să chibzuim asupra vieţii noastre, să ne punem întrebarea: cum trăim? Îndeplinim oare voia Aceluia Care ne-a dăruit viaţa?

Aruncând o privire la drumul parcurs, putem spune că anul care s-a  sfârşit ne-a adus nu numai griji şi probleme. În viaţa B.O.M. au avut loc şi unele evenimente plăcute.

În primul rând, nu putem trece cu vederea faptul că între conducerea de vârf a Statului şi Biserică se menţine o conlucrare trainică, după bunul exemplu istoric al conlucrării armonioase între împăraţii bizantini şi patriarhii ortodocşi. Conlucrarea între Stat şi Biserică a dat şi însemnate roade: se susţine material restaurarea Catedralei Mitropolitane, sediului Mitropoliei, se acordă ajutor mănăstirii Suruceni, Catedralei Ciuflea. De asemenea, suntem în aşteptarea retrocedării unor importante edificii din patrimoniul bisericesc, cum ar fi blocul fostului Seminar Teologic din Chişinău şi Complexul Monastic Curchi.

        Şi în anul 2001, B.O.M. şi-a continuat activitatea de slujire socială. Prin intermediul nostru, s-au acordat ajutoare umanitare mai multor instituţii (spitale, case de copii) din Chişinău şi republică. Însă misiunea Bisericii nu se reduce la repartizarea ajutoarelor din străinătate. Slujitorii vizitează acasă şi la spital pe cei neputincioşi şi necăjiţi. Biserica se îngrijeşte de cei condamnaţi la privaţiune de libertate.

      Merită atenţie şi alt aspect al vieţii spirituale de la noi – educaţia religioasă a tinerei generaţii. Deşi predarea religiei în şcoală încă nu a fost aprobată prin lege, totuşi în mai multe instituţii de învăţământ s-a organizat instruirea copiilor în spiritul moralei creştine, al Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii.

 

DREPTMĂRITORI CREŞTINI!

 

        Ca fii ai Bisericii lui Hristos, avem misiunea de a ne păstra neştirbită credinţa ortodoxă, unitatea Bisericii. Cu părere de rău, în ultimul timp viaţa Bisericii noastre este tulburată de unele păreri greşite în legătură cu jurisdicţia bisericească.

        Mă adresez către toţi creştinii şi clericii din cuprinsul B.O.M.: unitatea Bisericii Ortodoxe nu înseamnă numai unitate administrativă, ci unitate de credinţă după învăţătura dogmelor creştine ortodoxe, a Sfintelor Canoane bisericeşti şi a Sfintei Tradiţii, păstrate de-a lungul veacurilor de întreaga Biserică Ortodoxă, „întru legătura păcii” (Efes IV, 3). Lăsaţi jurisdicţia bisericească pe seama administraţiei B.O.M.

Ţineţi minte: Mântuitorul Hristos este Unul, Evanghelia pe care o propovăduim este Una, Biserica în care credem este Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. Deci, „să ne iubim unii pe alţii, ca într-un gând să mărturisim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită”.

Biserica ne îndeamnă să ne iubim unii pe alţii. Dacă nu respectăm porunca dumnezeiască a dragostei, atunci între oameni îşi face loc ura, care aduce amărăciune şi suferinţă în viaţa noastră pământească. Biserica ne învaţă: „Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele” (Rom. XII, 21). Dar nu toţi dau ascultare acestui îndemn şi ca urmare apar neînţelegeri între oameni, între părinţi şi copii, între fraţi. Dar câţi oameni nevinovaţi îşi pierd viaţa din cauza războaielor distrugătoare!

Ne-am întristat nespus de mult şi suntem îngrijoraţi în legătură cu evenimentele din America. Acţiunile teroriste dezlănţuite de necredincioşi sunt numite războiul secolului XXI.

Biserica noastră dreptmăritoare se roagă neîncetat „pentru pacea a toată lumea”, pentru luminarea celor întunecaţi de invidie şi duşmănie. Slujitorii sfintelor altare au oficiat servicii divine şi pentru victimele terorismului, cerând de la Dumnezeu iertarea păcatelor lor, mângâiere şi ajutor pentru cei suferinzi: copii orfani, văduve, bolnavi.

Personal, în calitate de Întâi Stătător al B.O.M., am participat la mai multe conferinţe cu tema „Combaterea terorismului”, organizate în diferite ţări: America, Tailanda, Grecia.

Să-L rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne ajute să trecem peste aceste clipe grele, să ne binecuvânteze cu sănătate, pace, înţelegere între oameni, ţări şi continente.

 

IUBIŢI FRAŢI ÎNTRU DOMNUL!

 

Încheiem un an şi vom începe altul. Toţi dorim ca el să fie mai bun. Pentru aceasta, să ne unim cugetele şi, într-un glas, să-L rugăm pe Cel ce a fost născut în ieslea săracă din Betleem, zicând: „Hristoase, Dumnezeul nostru! Lasă peste anul acesta binecuvântarea Ta dumnezeiască. Noi suntem răi, Tu eşti bun, noi suntem greşiţi, Tu eşti Sfânt şi fără prihană; noi suntem slabi, Tu eşti tare; fă cu a Ta putere şi cu a Ta bunătate ca în viaţa noastră, în casele noastre, în oraşele şi satele noastre, în ţara noastră Moldova şi în tot cuprinsul pământului să fie acest an nou numai cu de cele bune, numai cu îndestulare, cu pace şi cu belşug de bine pentru toată lumea. Să nu mai fie suflet întristat, să nu mai fie inimă îndurerată, să nu mai fie ochi înlăcrimaţi, să nu mai fie chin, suspin şi plângere la nimeni şi nicăieri. Să fie pace, linişte, dragoste şi bunăvoire pe pământ”.

 Vă doresc, ca Naşterea Domnului să vă aducă tuturor împlinirea bunelor dorinţe şi bucurii duhovniceşti.

            Cu arhiereşti binecuvântări, vă urez tuturor: Sărbători fericite! La mulţi ani!

          Dumnezeul păcii şi al dragostei să fie cu voi cu toţi!

           Al vostru părinte duhovnicesc, de tot binele voitor şi pururea către Domnul rugător,

 

+ Vladimir

Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove

"CO" nr. 02. 2002