Restaiuratorul Iuri Terehov
Despre
restauratori se scrie mai puţin decât despre ceilalţi plasticieni.
Însă munca lor, de
fapt, presupune nu doar
talent şi inspiraţie, ci şi o cunoaştere profundă a
legităţilor artistice. Ceea
ce constituie esenţa artei de a
restaura e anume pătrunderea ideii
materializate de autor ( unii
anonimi, alţii demult
plecaţi dintre cei vii). Adică recuperarea unui fragment pierdut dintr-o operă de artă.
Iuri Terehov,
restaurator de sfinte
locaşe, numai în
ultimii 12 ani a făcut mult
pentru renaşterea a 12 biserici din
Chişinău şi a circa 30 din ţară. E vorba de
bisericile “Haralampie”, “Armenească”, “Sfânta Vineri”, “Pogorârea Sfântului
Duh”, “Sfântul Ilie2, “Constantin şi Elena”. Pentru ultima,. Iuri Terehov a executat uşile monumentale, turnate
în bronz, cu vitraliu
şi cu o icoană ce înfăţişează
sfinţi. Pentru Catedrala
din Chişinău a sculptat sfeşnice de bronz, iar pentru biserica
“Acoperământul Maicii Domnului” -
clopotele. De o seamă
de ani
sculptorul Terehov execută
lucrări de restaurare
(operaţia de turnare repetată) a clopotelor vechi, datate cu sec. XVIII-XIX. Astfel a turnat
în bronz un complet
mic, format din 8 clopote
(cu greutatea de 6-200 Kg) ,
altul mijlociu - 12 clopote
şi unul mare, alcătuit din 22 de piese. Clopotele
mici au fost turnate pentru mănăstirea de maici din
satul Răciula, precum
şi pentru bisericile din
localităţile Nisporeni, Ţigăneşti, Rezeni
şi biserica “Sfântul Pantelimon” din capitală. E cazul să notăm aici că lucrarea clopotelor instalate la biserica din Nisporeni a fost
sponsorizată de cântăreţul Gheorghe
Ţopa şi de enoriaşii din partea locului,
adăugând
încă un detaliu: în toate cazurile autorul
donează una din piese
sfântului locaş.
Alte clopote, pentru biserica “Sf. Petru şi Pavel”
din Chişinău, au fost turnate
cu sprijinul financiar al Guvernului României.
Când
glasul duios de clopot se
aude peste sate sau peste urbe, la sărbătorile
creştine, oamenii care
se duc la biserică,
evlavioşi, retrăiesc
mai adânc sentimentul religios. Poate se
gândesc la cel care a turnat clopotele, atunci când
le admiră cât sunt de
frumoase, cu ornamente în
relief, cu basoreliefuri reprezentând scene hagiografice, cu inscripţii ce atestă istoria
piesei respective. Dar mai ales când le ascultă melodiosul
dangăt de aramă, cu un
diapazon de la
nota “Do” din octava întâi,
până la “Do” din octava a doua. Aliajul lor e format,
de obicei, din câteva metale: aramă, staniu,
argint, plumb, zinc, care împreună formează
minunea numită bronz.
Ar mai fi de spus
că artistul I. Terehov, pe
lângă clopote, mai
elaborează şi alte
obiecte de cult: crucifixe,
cruci ornamentate, grilaje de metal, precum şi
icoane, iconostase, vitralii
etc. E fructuoasă şi
colaborarea restauratorului I. Terehov cu cunoscutul sculptor Iuri Canaşin.
Rodul muncii lor în comun s-a
materializat în compoziţia monumentală, consacrată Doinei şi lui Ion Aldea-Teodorovici, monumentul Mamei îndurerate, instalat la Cimitirul
militar, copia în bronz a bustului
lui Mircea Eliade pentru Aleea Clasicilor.
E cazul de menţionat că eroul nostru este,
de asemenea, coautorul bustului ce-l reprezintă pe
savantul Haralampie Vasiliu, instalat
în faţă sediului
Universităţii Agrare,
şi a statueteler
oferite în cadrul Festivalului
lui Dumitru Fusu “One man shou”, ambele
opere executate în duet cu sculptorul Iosif Citman.