Cine a fost Sfântul Apostol Pavel?

S-a nascut în orasul Tars din Asia Mica (între anii4–7 dupa Hristos) într-o familie de evrei înstariti si foarte credinciosi. Parintii l-au învatat sa tese pânza pentru corturi, sa participe la toate muncile casei. Dar, deoarece Saul-Pavel dadea dovada de o minte agera, l-au trimis sa studieze la scoli înalte.

Tânarul Saul a urmat cursurile vestitului dascal Gamaliel, care conducea o scoala în Ierusalim. Dovedindu-se a avea multa sete de carte si fiind un mare aparator al credintei legii mozaice, a fost angajat ca functionar al Sinedriului (sinodului sau soborului religios al poporului evreu). Acest sobor a fost împotriva lui Iisus din Nazaret, condamnându-L la moarte. dupa ce s-a raspândit adevarul ca El a înviat, dusmania si prigoana conducatorilor evrei a fost si mai mare împotriva ucenicilor Sai. Când a auzit ca învatatura lui Iisus s-a raspândit si peste granitele Ierusalimului, Saul a devenit un dusman necrutator al crestinilor (F. Ap. 8, 3).

Ca angajat al Sinedriului, Saul a luat scrisori de împuternicire pentru a merge în orasul Damasc din Siria sa aresteze toti crestinii si sa-i aduca la judecata în Ierusalim. Aproape de damasc, „o lumina din cer l-a învaluit pe Saul, ca într-un fulger dinaintea unei ploi, si a cazut la pamânt. Si a auzit o voce care l-a întrebat: „Saule, Saule, de ce ma prigonesti?” Iar el a întrebat: „Cine esti tu, Doamne?” Si i s-a raspuns: „Eu sunt Iisus, pe care tu îl prigonesti...”. Atunci Saul, îngrozit de cele auzite, a întrebat cu voce tremurânda: „Doamne, ce vrei sa fac?” Si Iisus i-a raspuns: „Scoala-te si intra în cetate si ti se va spune ce trebuie sa faci” (F. Ap. 9, 3–6).

Din cauza acelei lumini ce l-a cuprins, Saul a ramas orb. El a fost însotit în cetate de un crestin cu numele Anania. În urma rugaciunilor acestuia si a credintei marturisite, Saul a fost botezat si si-a recapatat vederea. Aceasta minune l-a determinat sa se transforme din prigonitor de moarte al crestinilor în cel mai devotat apostol al lui Iisus Hristos. De dragul Mântuitorului si-a schimbat numele în Pavel. Cu acest nume, apostol si slujitor al lui Hristos, se adreseaza comunitatilor crestine prin epistolele sale.

Pe el, ca bun cunoscator al Vechiului Testament si al culturii grecesti, l-a trimis Mântuitorul sa vesteasca evanghelia crestina iudeilor, care traiau în afara granitelor Palestinei, si pagânilor.

În prima calatorie misionara, însotit de ucenicul sau Varnava si de nepotul acestuia, Ioan Marcu, a plecat din Seleucia în insula Cipru. Apoi a strabatut tinutul Pamfiliei, ajungând în Antiohia. Au crestinat multa lume în orasele Listra si Derbi, înfiintând comunitati crestine.

În a doua calatorie misionara, Pavel a ajuns în orasul Efes, unde a ramas mai mult timp, pregatind preoti misionari pentru alte localitati. Aceeasi activitate a desfasurat-o si în orasul Troa. Au urmat apoi localitatile Filipi din Macedonia, Tesalonic, Bereea si Atena din Grecia, în capitala tinând una din cele mai frumoase si mai importante cuvântari de chemare a pagânilor la crestinism.

A treia calatorie misionara Sf. apostol Pavel a facut-o vizitând multe din comunitatile crestine întemeiate în timpul celorlalte calatorii, întarindu-i în credinta pe cei care au crezut în Evanghelia lui Iisus Hristos – Domnul nostru.

Ajungând la Ierusalim, Sf. Apostol a fost arestat de catre iudei, pentru ca a tradat religia iudaica, propovaduind pe Iisus Hristos si Evanghelia Sa. Numai datorita faptului ca era cetatean roman, a putut sa scape de judecata evreilor, care l-ar fi omorât cu pietre. El a cerut sa fie judecat de împaratul de la Roma. În urma condamnarii, a suferit moarte martirica în anul 67 d. Hr., în aceeasi zi cu Sfântul Apostol Petru. Martiriul lor a avut loc în timpul împaratului Nero. Biserica îi serbeaza în fiecare an la 29 (12) iunie.

CO. 07. 2002