Pe şantierul
arheologic Halmyris de lângă Murighiol, judeţul Tulcea, o
echipa româno-americană, condusă de prof. Mihail Zahariade, a
descoperit, în urmă cu un an, osemintele a doi martiri
creştini. Identificarea acestora s-a finalizat în urmă cu
câteva săptămâni, în urma studiului efectuat de
antropologii Nicolae Miriţoiu şi Andrei D. Soficaru, care au stabilit
că este vorba de moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet preotul
şi Astion monahul.
Datele studiului
antropologic sunt în concordanţă cu cele scrise în Acta
Sanctorum (Faptele Sfinţilor), cea mai veche culegere de acte martirice
iniţiată de Jean Bolland (1596-1665), iezuit olandez, numit şi
Bollandus, de unde numele continuatorilor săi - bollandişti. În
urma acestei descoperiri, IPS Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, a
oficiat anul acesta pentru prima dată Sfânta Liturghie în
imediata vecinătate a criptei de unde cei doi sfinţi au ocrotit
Dobrogea vreme de 1700 de ani.
Cetatea Halmyrisului
este situată între localităţile Murighiol şi Dunava.
Şantierul arheologic a fost deschis în 1981, iar campania de
săpături a demarat în 2000. Echipa de arheologi
româno-americană a descoperit o Bazilica episcopală,
descoperire foarte importantă, ce confirmă scrierile din Notiţia
Episcopale, în care se arata că cetatea Halmyris a fost,
începând cu secolul al V-lea, Episcopie a Scythiei Minor. Profesor
dr. Mihail Zahariade, şeful şantierului, a anunţat că
descoperirea osemintelor celor doi martiri a avut loc în anul 2001, chiar
în ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului.
De la început a
existat presupunerea ca este vorba despre osemintele a doi martiri
creştini, graţie inscripţiei de pe peretele estic al criptei,
care s-a păstrat aproape intactă. Au fost descifrate primele doua
rânduri din cele şapte păstrate, în care este scris
în limba greacă „Martirii lui Hristos”. Următoarele
rânduri nu s-au mai păstrat, însă în rândul
al cincilea este scris „Asto” şi puţin mai departe litera n.
În ultimul rând apar primele trei litere ale verbului „ibrio”, care
înseamnă a molesta, a lovi. Toate acestea l-au determinat pe
profesorul Zahariade să atribuie osemintele preotului Epictet şi
monahului Astion, ale căror viaţă şi pătimire sunt
prezentate în Acta Sanctorum, în capitolul „Despre Sfinţii
Epictet preotul şi Astion monahul, martiri almiridieni din Scythia”.
Analiza antropologica a
adus noi argumente în favoarea importantei descoperirii, pentru că
cei doi sfinţi, cunoscuţi până de curând numai din
izvoare scrise, sunt confirmaţi acum şi prin izvoare arheologice, iar
moaştele lor sunt în prezent cele mai vechi din România.
În finalul studiului lor, antropologii Nicolae Miriţoiu şi
Adrian D. Soficaru afirmă că avem de a face cu
rămăşiţele pământeşti (moaştele) a doi
martiri creştini, schingiuiţi şi apoi executaţi prin decapitare.
Confruntarea acestor rezultate cu sursa istorică (şi identificarea
personajelor) constituie o rară ocazie, cu totul deosebită pentru
paleoantropologie.
În
legătură cu aceste descoperiri, IPS Teodosie a afirmat intr-o
declaraţie de presă că ele „sunt extrem de importante pentru
întreaga spiritualitate creştina a românilor şi a
întregii Ortodoxii”. „Anul acesta, ziua prăznuirii celor doi
sfinţi, 8 iulie, a fost o zi în care dobrogenii, şi nu numai
ei, au avut ocazia să se închine la cele mai vechi moaşte
descoperite pe teritoriul României. Puterea lor tămăduitoare
era cunoscuta încă din primele secole ale
creştinătăţii. Îi mulţumim lui Dumnezeu că
ne-a binecuvântat la acest început de mileniu cu asemenea odoare
nepreţuite”, a mai spus Arhiepiscopul Tomisului. Informaţiile provin
din „Gazeta creştină”, nr. 118/15-31 august 2002, bilunar de
informaţie bisericească, teologie şi spiritualitate al
Protopopiatului Botoşani.
Descoperirea de la Halmyris a fost prezentată de dr. Mihail Zahariade şi dr. Octavian Bounegru la sesiunea de comunicări „Creştinismul în cadrul social şi religios al Dobrogei de la origini pana azi", organizată la Constanţa în zilele de 16-17 iulie 2002, de Patriarhia Română, Arhiepiscopia Tomisului şi Comisia Română de Istorie Bisericească Comparată.
Desfăşurată
cu participarea unor profesori, clerici şi laici, veniţi de la cele
mai importante centre universitare şi instituţii de profil, precum
Institutul de Studii Sud-Est Europene, sesiunea a confirmat că este vorba
de cea mai importantă descoperire menită să
întregească semnificaţia spaţiului danubiano-pontic pentru
creştinismul românesc. Comunicările ştiinţifice
şi vizita la faţa locului i-au convins şi pe cei câţiva
arheologi, care infirmau descoperirea de la bazilica episcopală a Halmyrisului,
că este vorba de o mare binecuvântare a lui Dumnezeu pentru Dobrogea
şi pentru întreaga Românie, după cum notează ziarul
„Ziua de Constanţa”.
În cadrul
aceleiaşi sesiuni ştiinţifice au fost prezentate şi alte
comunicări privind creştinismul timpuriu din spaţiul
danubiano-pontic: „Relatări despre creştinism la vizigoţii de la
Dunărea de jos şi din Dobrogea în secolul al IV-lea” de prof.
dr. Pitters Hermann, „Bazilica extra-muros din sectorul de vest al Cetăţii
Tropaeum Traiani” de dr. Gheorghe Papuc, „Creştinismul timpuriu în
Scythia Minor în lumina descoperirilor arheologice” de dr. Virgil Lungu,
„Vestigii paleocreştine din secolele III-IV, descoperite în
aşezarea rurală autohtonă de la Telita, punctul Amza, jud.
Tulcea” de dr. Victor Heinrich Baumann, „Tezaure ecleziastice din Dobrogea” de
dr. Traian Cliante.
„Viata Cultelor”, anul X, nr. 469–470 din 23
august 2002.