Problema clonării umane în Franța și Germania

Silviu ALUPEI  

Anul 1997 a fost anul de răscruce pentru comunitatea internațională a oamenilor de știință. Clonarea umană - posibilitatea oferită de ingineria genetică de a obține indivizi identici, în serie - a scandalizat întreaga lume, mai ales morala creștină. Revista noastră a informat cititorii, în asupra experimentelor de clonare animală efectuate într-unul din cele mai dezvoltate state ale lumii. Ne-a interesat atunci și ne interesează și acum reacția oamenilor de știință (geneticieni, medici, biologi, biotehnologi etc.) față de posibilitatea clonării ființei umane. În concepția  noastră tehnica genetică ce permite clonarea ființei umane reprezintă, în realitate, o practică neo-alchimică pe care canoanele Bisericii o anatemizează, alături de vrăjitorie și magie.

Am urmărit, ca ziariști creștini, impactul acestei „noutăți științifice“ a clonării adusă de anul 1997. Nu ne-am așteptat ca să înregistrăm poziții ferme, fundamentate pe principiile moralei creștine, întrucât la ora actuală nu se mai poate vorbi de o medicină creștină.

Totuși, o reacție dură, promptă, formulată în termeni lipsiți de echivoc, vine din partea unui membru al Comitetului Consultativ Național de Etică din Franța. Profesorul Jean-François Mattei consideră că Națiunile Unite trebuie să declare, urgent, tehnica genetică a clonării umane drept crimă împotriva umanității. Profesorul francez a acordat recent  un fulminant interviu agenției de presă France Press în care a declarat:

„Un om reprezentând copia altuia nu mai este o ființă umană. Clonarea se înrudește cu genocidul, pentru că se bazează, ca și acesta, pe selecția genetică“.

Prin urmare, aceasta a fost reacția unui om de știință din Franța catolică. În Germania protestantă, însă, reacțiile față de clonarea umană s-au înscris pe alte „coordonate etice“. Într-un număr al revistei Deutschland (decembrie 1997), unul dintre cei mai renumiți experți în probleme de genetică, prof. dr. Ernst Ludwig Winacker, își face cunoscute concepțiile sale asupra clonării umane. Din ianuarie 1998, prof. Winacker este președintele Asociației Germane de Cercetare Științifică din Germania, este cofondator al Centrului de Genetică de la Universitatea München și membru al Comisiei de anchet㠄Șanse și riscuri ale tehnologiei genetice". Mai mult, activitatea științifică a profesorului german a căpătat și o conotație religioasă (am putea spune chiar teologică), întrucât în prezent este președintele „Institutului de Tehnică-Teologie-Științe ale Naturii“ din Germania. Cum se îmbină în gândirea acestui profesor german protestant științe precum Tehnica, Genetica și... Teologia? Eticianul german se arat㠄suficient de realist pentru a înțelege lipsa de perspective ale interzicerii prin lege a anumitor cercetări din acest domeniu delicat care este clonarea ființelor vii“. Dar concepția sa despre lume și viață poate fi mai bine surprinsă din următoarele cuvinte consemnate în reviste Deutschland:

„Mișcarea înseamnă modificare, refuzul a ceea ce este obișnuit. Din când în când este nevoie «să spargi» structurile, pentru a rearanja lucrurile într-o nouă ordine“.

Iată încă o probă de „luciferism științific” contemporan: „spargerea“ structurilor genetice (ADN) pentru a le rearanja tu, om limitat, dar trufaș, într-o nouă ordine, contrară lucrării lui Dumnezeu.