"Iar daca Duhul Celui ce a inviat pe Iisus din morti locuieste in voi, Cel ce a inviat pe Hristos Iisus din morti va face vii

"Iar daca Duhul Celui ce a înviat pe Iisus din morti locuieste în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Iisus din morti va face vii si trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Sau care locuieste în voi"(Rom. 8,11)

HRISTOS A ÎNVIAT!

IUBITI CREDINCIOSI!

Clopotele sfintelor locasuri de închinare vestesc din nou marea bucurie a Învierii Domnului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Dupa sapte saptamâni de post si rugaciune, sufletele se însenineaza si inimile drept-credinciosilor crestini se veselesc întru slavirea Celui ce "cu moartea pe moarte calcând", a înviat a treia zi, daruind lumii viata vesnica.

Învierea Domnului este "piatra din capul unghiului" pe care s-a zidit credinta noastra. Ea este chezasia cea mai înalta a dumnezeirii lui Iisus si temeiul nadejdii în izbavirea sufletelor noastre.

Dumnezeu a creat pe om si l-a asezat în gradina Raiului, ca sa traiasca în fericirea libertatii, a ascultarii de porunca Ziditorului cea pornita din dragoste. Dar omul cel dintâi, zidit sa-si înalte privirea spre slava Cerului, s-a prabusit în tarina pamântului, cazând în pacatul neascultarii aducator de moarte, insa Dumnezeu nu l-a parasit pe om, nu l-a lipsit de dragostea Sa, ci i-a daruit nadejdea în izbavirea care avea sa vina.

Si nadejdea omului n-a fost zadarnica. La plinirea vremii, din dragoste pentru faptura Sa si ca sa arate lumii chipul unei vieti cu adevarat sfinte, Dumnezeu Tatal a trimis în lume pe Unul Nascut Fiul Sau, Care facându-Se Om, a luat asupra Sa pacatele lumii, le-a pironit pe cruce si a biruit moartea cu învierea Sa. Lumânarile pe care le poarta în mâini slujitorii si credinciosii în noaptea de Pasti sînt simbolul luminii pe care învierea lui Hristos o aduce în lume.

DREPTMÂRITORI CRESTINI!

În aceasta zi mare sa dam slava si multumire Iui Dumnezeu, ca ne-a ajutat sa ajungem, cu sufletul curatit prin Taina Spovedaniei si prin împartasirea cu preacuratul Trup si Sânge al Domnului, la Marele Praznic al Învierii.

Înnoirea neîncetata a sufletului, curatirea lui de zgura pacatului trebuie sa fie grija cea mai mare a noastra. Lupta cu pacatul sa nu înceteze nici pe o clipa, alungând permanent din noi gândurile cele rele. în aceasta lupta duhovniceasca ne este de mare ajutor ascultarea de poruncile lui Dumnezeu.

Astazi, când vedem în jurul nostru atâta boala si suferinta, saracie si nesiguranta, violenta si lacomie, sa rugam pe Hristos Domnul sa ne daruiasca puterea de a nu pierde speranta si bunatatea sufletului. Sa-L rugam sa ne întareasca în lucrarea noastra de ajutorare a bolnavilor, batrânilor, orfanilor si saracilor.

Sa ne bucuram si sa multumim lui Dumnezeu pentru lumina Învierii. Învierea lui Hristos este sarbatoarea bucuriei vesnice a sfintilor din Împaratia lui Dumnezeu. Ea ne îndeamna la pocainta si iertare, sa fapte bune si viata sfânta.

Sa cerem lui Hristos Cel Înviat din morti sa ne daruiasca iubire din iubirea Sa, tarie din taria Sa, pentru a trai si a lucra dupa voia Lui. Sa nu ne mai întinam sufletul cu minciuna, ci sa umblam întru Adevar.

Sa nu uitam ca nu vom învia decât "murind pacatului" si curatindu-ne simtirile, limpezindu-ne cugetul, într-un cuvânt, sârguindu-ne a ajunge fapturi noi. Astfel vom putea sa ne bucuram de mângâietoarea cântare de Pasti: "Ieri cu Tine m-am îngropat, Hristoase, astazi, înviind Tu, ma scol împreuna cu Tine; cu Tine m-am rastignit ieri: însuti preamareste-ma, Mântuitorule, întru Împaratia Ta!".

Întariti astfel prin credinta în ajutorul Celui ce, Dumnezeu adevarat si Om adevarat fiind, a biruit patimile si moartea, vom putea sta drepti si în "viforele ispitelor" cu care ne împresoara viata, biruindu-le pe toate; iar în ziua înfricosatei Judecati vom putea da raspuns bun despre viata noastra. Caci acesta este rostul nostru crestinesc: sa facem din trecatoarea noastra viata pe pamânt vreme de întelepta pregatire pentru viata cea nemuritoare a sufletului, în corturile cele ceresti ale Tatalui, unde vom fi întrebati cum am împlinit porunca cea mare a Domnului: iubirea de Dumnezeu si iubirea de aproapele. La împlinirea acestei porunci a iubirii ne îndeamna si praznicul Sfintelor Pasti prin cântarea de obsteasca înfratire: "Ziua învierii! Si sa ne luminam cu praznuirea si unul pe altul sa ne îmbratisam. Sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi si sa iertam toate pentru înviere!" (Din stihirile Pastilor).

IUBITI FII SI FIICE DUHOVNICESTI!

În aceste zile de sarbatoare si în toate zilele vietii voastre, nu uitati de cei lipsiti si de cei amarâti. Mângâiati-i, ajutati-i, întariti-i, ca sa vada ca nu-s parasiti în mijlocul necazurilor si sa simta ca prin frateasca voastra dragoste, însusi Hristos este Cel care îi cuprinde si pe ei în dragostea Sa cea fara de margini.

Cu unele ca acestea sa va luminati si sa va îndulciti la slavitul praznic al Învierii Domnului, cautând ca din multul sau putinul pe care vi l-a rânduit Dumnezeu sa ajutati si pe cei nevoiasi, ca sa va puteti bucura împreuna cu Apostolul: "Celui cu mult nu i-a prisosit si celui cu putin nu i-a lipsit" (II Cor. 8,15).

Împartasindu-va aceste îndemnuri arhipastoresti, rog pe Bunul Dumnezeu sa va învredniceasca a petrece Sarbatoarea Învierii Domnului în pace, în deplina sanatate si bucurie duhovniceasca întru multi si fericiti ani. Fie ca bucuria învierii, care este bucuria mântuirii, sa ne învesmânteze pe toti astazi, de ziua acestui Mare Praznic si în toate zilele vietii noastre.

Darul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatal si împartasirea Sfântului Duh sa fie cu voi, cu toti.