Marturia unui
tânar care a practicat yoga si s-a întors la ortodoxie
(Începutul
în nr. 7 (123), iulie 2002)
Ne-am
gândit amândoi ce sa facem si cum sa iesim din
aceasta stare. Amândoi eram epuizati de tot ce facusem
timp de o luna si nu stiam unde gresisem. Credeam ca
este vorba de o greseala a noastra.. Diavolul încerca
iarasi sa vorbeasca prin mine si sa-mi
foloseasca trupul, dar reuseam totusi sa-l împiedic.
Revelatiile îmi asaltau mintea si nu puteam sa ma mai
concentrez la nimic. Pâna la urma, am decis sa nu mai
practicam nimic din domeniul bioenergetic, sa încetam
orice relatie intima pentru o perioada de timp, sa dormim
cât mai mult si sa mâncam multa carne si
mâncari greu digerabile, ca sa ne îngreuiem mintea
si s-o oprim din avalansa nebuna în care se pornise.
Abia
a doua zi am reusit sa adorm putin, sa-mi adun si eu
oarecum mintea, caci o simteam ca pe o masina
dereglata ce nu mai putea fi oprita din mers. Dupa ce m-am
trezit, m-am rugat lui Dumnezeu sa ma ajute sa scap din
situatia în care intrasem. L-am rugat sa ma ierte pentru
ce facusem, pentru ca eu crezusem ca slujesc binelui. L-am rugat
sa ma aduca pe calea cea buna si sa-mi arate cum
trebuie cu adevarat sa slujesc binelui. Când ma rugam,
ma simteam ca un copil neascultator care, fugind de acasa,
se ratacise într-un pustiu foarte mare, de unde nu mai
stia cum sa iasa.
De
atunci am putut dormi din ce în ce mai bine si mai mult, iar mintea
mea, încetul cu încetul, a început sa se opreasca
din necontenita gândire si reflectie si si-a domolit
ritmul. Sotia mea, care nu se implicase atât de mult, si-a
revenit mai repede, singura problema pentru ea fiind marea oboseala
pe care o acumulase. Abia dupa doua saptamâni de zile
am revenit la un comportament cât de cât normal.
La o
luna de zile dupa aceste evenimente, niste prieteni care si
ei practicasera yoga mai demult, ne-au dat sa citim niste
carti ortodoxe: „'Sfântul Serafim de Sarov”' si
„'Pelerinul român”, apoi, împreuna cu ei am fost la un preot
si am abordat câteva subiecte pe aceasta tema. Dupa
discutia cu preotul si citirea celor doua carti, am
realizat ca religia ortodoxa este mult mai complexa si mai
frumoasa decât orice alta cale de eliberare spirituala.
Încetul cu încetul, am înteles ca este singura cale
adevarata.
Ne-am
dus la o manastire si ne-am spovedit din copilarie,
duhovnicul de acolo interzicându-ne sa mai practicam exercitii
bioenergetice sub orice forma ar fi fost ele. Ne-a spus ca nu suntem
singurii care au patit asa ceva si ca multi din
cei ce apuca pe aceste cai ajung la spitalul de psihiatrie. Am gasit
apoi în Iasi un duhovnic, acesta fiind chiar preotul cu care
vorbisem prima data, dusi de prietenii nostri. I-am povestit
si lui ce patisem, iar el ne-a recomandat sa
împartasim si altora din experientele noastre.
Acum,
la aproape un an de la încetarea oricarei activitati pe
tarâmul bioenergetic, cred ca putem formula câteva
interpretari, concluzii si recomandari în
legatura cu ele: În primul rând, am dori sa atragem
atentia tuturor celor ce vor sa urmeze calea acestor practici, fie
pentru dobândirea unor puteri paranormale, fie pentru dobândirea
sanatatii trupesti sau sufletesti, fie
câstigarea întelepciunii si a eliberarii
spirituale, ca absolut toate provin din sânul unor credinte
filozofico-religioase pagâne. Este binecunoscut ca popoarele
pagâne se închina la idoli si ca dumnezeul sau
zeii care îi venereaza nu sunt altceva decât niste
închipuiri cu care satana i-a înselat.
Înca
de la crearea lumii de catre Dumnezeu, diavolul i-a înselat pe
primii oameni, iar acestia, crezând în cele spuse de el
si nu în cele spuse de Dumnezeu, au fost izgoniti din Rai. De
atunci si pâna la venirea pe pamânt a Fiului lui
Dumnezeu, a Domnului nostru Iisus Hristos, care prin jertfa Sa a spalat
tot pacatul omenirii si a întemeiat singura credinta
adevarata, credinta crestina, oamenii au fost
înselati de catre diavol sa se închine la fel
de fel de dumnezei care, de fapt, nu existau. Fie ca acestia se
chemau marele spirit universal, sau principiul cosmic universal, sau divinul,
sau Baal, sau Ra, sau fel de fel de zei, de spirite si de forte
supranaturale, toti nu au fost altceva decât
înselari aduse în mintea omeneasca de catre
demoni, care au fost apoi adeverite si fundamentate prin intermediul
minunilor si faptelor supranaturale facute cu puterea Satanei. De la
înaltarea la ceruri a Domnului nostru Iisus Hristos si
pâna în ziua de astazi, nenumarate fapte si
minuni facute în numele Sau si cu puterea Sa, au dovedit
fara putinta de tagada ca singurul dumnezeu
adevarat este Dumnezeul crestinilor, care tin dreapta
credinta apostolica ortodoxa. De aceasta s-au convins
multi pagâni, asupra carora puterea adevaratului
Dumnezeu a facut minuni si a caror idoli au fost
sfarâmati de aceasta putere. Niciodata puterea
idolilor nu a putut întrece puterea adevaratului Dumnezeu, dupa
cum niciodata puterea Satanei n-a putut depasi puterea lui Dumnezeu
Care l-a creat. Cu toate acestea, diavolii nu au încetat o clipa
sa încerce înselarea oamenilor prin credinte
idolatre sau prin devierea ori ruperea de la dreapta credinta.
Dar
se pune întrebarea: De ce se straduie diavolul atât de mult
sa însele oamenii în aceasta privinta?
Raspunsul
e simplu: Rasplata celor care cred în idoli si a ereticilor
sunt muncile iadului, iar Satana tocmai acest lucru l-a dorit tuturor
oamenilor. Toti oamenii care au trait înainte de Hristos,
dupa moarte au fost trimisi în iad. Prin jertfa Sa, Fiul lui
Dumnezeu a venit ca sa-i scoata de acolo. Unul dintre pacatele
care a trimis cei mai multi oameni în iad a fost tocmai aceasta
închinare la idoli, iar diavolul se straduie din rasputeri,
si în zilele noastre, sa cufunde toata omenirea în
credintele idolatre.
Toti
cei care încearca sa popularizeze la noi în
tara si în întreaga lume practicile bioenergetice de
provenienta orientala sau cele de magie africana, asiatice,
arabe, sud-americane, încearca sa le prezinte desprinse din contextul
filozofico-religios din care provin. Ei încearca sa le
înfatiseze la început ca pe niste tehnici
bioenergetice de vindecare si autovindecare, dupa care, celor ce se
angreneaza în practicarea lor, le sunt prezentate ca niste
practici al caror scop final este însanatosirea
sufleteasca, capatarea de puteri paranormale si apoi
eliberarea spirituala, subliniindu-se caracterul secret al acestor
stiinte oculte. Abia dupa câtiva ani de practicare
adeptului îi este înfatisata adevarata
fata a acestor practici: puternicul substrat religios si ocult
pe care se sprijina si ca rezultatele apar doar la cei ce
încep sa se închine la zei.
Ei
sunt initiati apoi prin niste ritualuri oculte de catre
maestrii lor, pentru a putea ajunge la realizari deosebite. În
aceasta faza totul devine ultrasecret, orice divulgare fiind
considerata ca un sacrilegiu si pedepsita ca atare. Ei
formeaza vârful de lance al sistemului filozofico-religios din care
provin.
Cei
ce vor sa se elibereze spiritual, sa se mântuiasca pe
aceste cai, urmeaza în realitate niste cai idolatre,
iar unirea finala este unirea cu diavolul. Pe tot parcursul acestor
practici are loc o îndracire treptata a individului
pâna când, ajungând la etapa finala, omul este
complet posedat de diavol, ajungând la niste puteri
paranormale-supranaturale care impresioneaza si coplesesc pe
oamenii simpli. Pentru ca înselarea sa fie completa,
diavolul îti insufla o întelepciune si o
falsa curatenie sufleteasca care pot induce în eroare
pe orice om neavizat.
Adevarata
fata a acestor oameni o cunosc foarte putini, iar
câteodata nici ei însisi nu realizeaza ce se
întâmpla în mod real cu ei, însa, dupa
cum spunea Mântuitorul, dupa roadele lor îi veti
cunoaste. Uitati-va bine la ei, la roadele pe care le aduc, dar
nu numai la cele cu care ei se afiseaza, ci si la cele pe care
le ascund.
Cu
doua saptamâni înainte de a scrie aceste
rânduri, am fost acasa la doamna Ana si i-am povestit tot ceea
ce patisem, întrebând-o unde crede ea ca este
greseala. Mai întâi i-am cerut sa-mi explice unde
gresisem, când am ajuns prima data la spital. Ea mi-a spus
ca atunci m-am grabit putin si a aparut un
dezechilibru între corpurile mele energetice si cel fizic, iar
personalitatile mele negative din alte vieti au imitat vocea
supra-eului meu si eu în loc sa ascult de vocea lui, am
ascultat de o astfel de personalitate, care vrea cu orice pret sa
stopeze progresul spiritual al individului. Una din metodele pe care le
utilizeaza aceste personalitati este aceea de a te pune sa
faci niste lucruri care sa te dezechilibreze psihic si sa
ajungi la spital, sau te îndeamna sa faci cine stie ce
lucruri rele.
„Dar
cu maestrii din astral si cauzal, cum a fost?”', am întrebat-o.
„Pai, toti maestrii în practicile acestea au un maestru
în universurile superioare, care îi conduc si îi
îndruma, asa ca nu e nimic anormal în toate
acestea!”
„'Dar
a doua oara, când era sa o luam razna amândoi, ce
s-a întâmplat?''. „Pai ce sa se întâmple?
Iarasi v-a înselat o asemenea personalitate, care s-a
substituit supra-eului si era sa va duca sa o
luati razna. Bine ati facut ca ati încetat orice
activitate pe acest plan. Asa trebuie facut când esti
pacalit astfel, iar dupa ce revii la normal, tragi concluziile
unde ai gresit si o iei din nou de la capat''.
„Bine,
dar de data aceasta am respectat tot ce m-ati învatat
Dumneavoastra! Eram cu nivelul de vibratii în indigo, m-am
identificat cu supra-eul, am analizat tot ce-mi spunea si admiteam doar ce
mi se parea bun! De altfel, totdeauna am venit la Dumneavoastra
sa ma verificati, iar în excursia facuta pe
Ceahlau ati aprobat tot ce va spusesem si toate erau venite
de la supra-eul meu. Ori stiti bine, ca si atunci ma
credeam Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ca vorbeam cu Dumnezeu
Tatal!''
„Da,
dar eu atunci tocmai de asta am mers cu tine, pentru ca am vrut
sa-ti arat ca nu erai cine te credeai! Atunci s-a
întâmplat cu tine acelasi lucru care se
întâmpla cu toti atunci când se aprinde în
noi lumina cristica, moment în care simtim ca în noi
este un sâmbure de dumnezeire. Mai tii minte când te-a
piscat un tântar si eu ti-am spus ca pe
sfinti tântarii nu-i pisca? Dar când ai
spus ca ai ancorat vortexul de forte care va declansa
apocalipsul, nu ti-am spus eu ca un maestru nu are nevoie sa se
teama ca ceva creat de el va fugi sau se va pierde? Ti-am dat
sa întelegi, deci, de doua ori ca nu erai cine te
credeai, dar tu nu ai prins mesajul, si dupa aceea nu ai mai trecut
pe la mine si am crezut ca ti-ai dat seama de greseala
ta!''. Eu si sotia mea ne-am
uitat uimiti unul la altul când am auzit aceasta
explicatie, caci amândoi stiam ca abia cu o zi
înainte de plecarea pe Ceahlau capatasem certitudinea
ca sunt Iisus Hristos, abia în acea zi am avut revelatia
rastignirii pe cruce si tot atunci, aratându-mi-se
Dumnezeu Tatal vorbind cu mine. Doamnei Ana toate aceste lucruri i le
spusesem doar în timpul excursiei, deci ea plecase în excursie cu
mine fara sa stie aceste lucruri! „Doamna Ana, dar
spuneti-mi cum putem fi siguri ca vorbim cu supra-eul nostru cel
adevarat, caci iata, eu mi-am luat toate masurile de
protectie si totusi m-a înselat!''. „Când
vorbesti cu supra-eul, niciodata nu poti fi sigur ca
vorbesti cu el sau cu altcineva. Totdeauna trebuie sa treci prin
filtrul ratiunii tot ceea ce îti comunica si sa
iei numai ce consideri ca este bun. Vorbirea cu supra-eul e ca mersul pe
sârma, în orice clipa poti sa cazi. De altfel
si eu, cu câtiva ani în urma, capatasem o
mare încredere în supra-eul meu si ma lasam
condusa de el, iar într-o zi acesta mi-a spus ca trebuie
sa ma sinucid pentru ca monada mea din astral sa poata
progresa spiritual, caci eu prin ceea ce faceam atunci o tineam
în loc. L-am ascultat si am fost la un pas de sinucidere,
pregatind si punând în ordine tot ce era necesar pentru a
pleca din lumea aceasta. Dar în ultima clipa, mi-a trecut prin cap
sa trec si pe la o biserica. Numai trecerea acestui gând
prin mintea mea a fost suficient pentru a amâna punerea în
practica a hotarârii de a ma sinucide. M-am dus acolo
si am vorbit cu un popa, un mosulica dulce, care mi-a zis
ca nu stie ce sa-mi spuna în legatura cu
ceea ce practicam eu, dar ca Sfânta Treime este iubire, este
credinta si este speranta si nu cumva sa-mi
pun capat zilelor. Mi-a mai zis el ceva, nu mai tin minte ce, mi-a
facut si o rugaciune si am plecat. Si cum mergeam spre
casa, brusc mi-a venit în cap ce-mi spusese mosulica:
ca Dumnezeu este speranta si atunci deodata am
realizat ca Dumnezeu nu a creat nimic pentru a distruge, deci nici pe
mine. Din clipa aceea am renuntat la gândul sinuciderii.
A
doua zi a venit mama la mine si mi-a spus ca în noaptea ce
trecuse i se aratase un înger care-i spusese sa nu mai fac
nimic din ce facusem pâna atunci, aratându-i tot ce
facusem rau si spunându-i sa înlatur din
casa si din activitatile mele tot ce rezultase din acele
practici. „I s-a aratat mamei Dumneavoastra un înger în
vis?” am întrebat-o noi uimiti. „Nu în vis, ci chiar fizic,
real! A trezit-o, spunându-i ce avea de spus, si a disparut,
dupa care mama a stat treaza pâna dimineata, ca
sa nu uite nimic din ce-i spusese, si a venit imediat la mine. Atunci
eu am înteles ca nu facusem cum trebuie lucrurile, iar de
acum încolo trebuia sa le fac altfel. Ei, si de atunci am
început sa vorbesc cu supra-eul, trecând prin filtrul ratiunii
tot ce-mi spunea!''.
Si
eu si sotia am ramas uimiti de felul în care
interpretase ea cele spuse de înger. „Dar teoria aceasta a supra-eului,
de unde ati luat-o?” am insistat noi. „Toata lumea vorbeste cu
supra-eul, unii vorbesc telepatic, altii prin scriere automata (procedeu
spiritist de comunicare cu spiritele, în cazul de fata cu
supra-eul), si eu la început luam legatura cu el prin scriere
automata, dar dupa mesajul pe care l-am primit de la înger, am
înteles ca trebuie sa vorbesc cu el în alt mod,
si anume pe cale telepatica''.
Am
insistat sa aflam sursa sau teoria care fundamenteaza
practicarea acestei convorbiri cu supra-eul, dar ea nu a vrut sa ne-o
dezvaluie.
„Si
totusi, - am insistat eu, - daca în orice clipa poti
fi înselat în aceasta convorbire cu supra-eul si el
te pune sa te sinucizi, te duce la nebunie, poti sa ajungi la
comiterea de crime si multe alte acte iresponsabile, n-ar fi mai bine
sa renuntam la orice comunicare cu el? „A, nu! - mi-a
raspuns ea, - fiecare trebuie sa-si traiasca experienta
lui de viata din care trebuie sa învete ceva. Daca
unul se sinucide, este treaba lui, este experienta lui din aceasta
viata, chiar daca ea e negativa; daca unul da
în cap la altul, e la fel; daca voi era sa o luati razna,
a fost o experienta pe care trebuia sa o traiti. Acum
v-ati dat seama de tot raul si orgoliul care era în voi!
Vedeti ce lectie v-a oferit bunul Dumnezeu? Si-apoi, fiecare mai
are înainte alte vieti de trait, asa ca nu trebuie
sa ne facem probleme!”.
„Deci,
Dumneavoastra admiteti ca se poate întâmpla orice
când vorbim cu supra-eul!''. „De ce nu? Experientele de
viata sunt nenumarate!”.
Sotia
a mai încercat sa o convinga pe doamna Ana ca totusi
este periculos sa lasi o multime de oameni nesupravegheati
sa vorbeasca cu supra-eul, dar ea a argumentat ca nu este
asa. Am plecat în acea seara acasa
înmarmuriti de cinismul si nebunia de care dadea
dovada cea pe care o crezusem un om care vrea binele semenilor sai: o
vindecatoare prin bioenergie. Peste câteva zile, am revenit la doamna
Ana, încercând imposibilul: sa-i prezint si ei calea credintei
crestine ortodoxe ca pe o alternativa, astfel încât,
îmi ziceam eu, daca va adera la ea, îsi va da seama mai
târziu de nocivitatea practicilor în care se angajase. Erau de
fata si doi ucenici de-ai ei. Abia atunci am vazut
adevarata ei fata. Reactia la ceea ce-i spuneam eu a fost
violenta. Nu a acceptat sub nici o forma ca ortodoxia ar fi
buna de ceva, din contra, i-a facut în toate felurile pe
slujitorii Bisericii; pe mine nici nu mai spun, a încercat sa ma
loveasca în piept, sa-mi dea palme, a tipat si s-a
enervat cumplit, si asta mai ales când le-am povestit ucenicilor ei
întâmplarea cu „mosulica” (preotul care a ajutat-o
sa nu se sinucida) si îngerul. Cumplita tulburare
i-am produs prin acea încercare de a-i prezenta calea credintei
ortodoxe. Dându-si seama ca nu se comporta prea civilizat,
a simulat apoi, ca în principiu ar fi si aceasta o cale pe care
oamenii pot merge.
Am
plecat si de aceasta data înmarmurit de adevarul
care se ascunde în spatele cuvintelor ei frumoase, care spunea ca
toate caile spre mântuire sunt bune. Într-adevar, pentru
doamna Ana erau bune toate, în afara de una singura:
credinta crestina ortodoxa. Si chiar daca ea
sustine cu tarie ca este crestina, adevarul este
cu totul altul. Ea îsi închipuie ca e crestina
de un nivel spiritual foarte înalt, care depaseste
manifestarile crestine obisnuite. Din aceste motive ea nu are
nevoie de duhovnic si interpreteaza cum vrea Sfintele Scripturi,
scrierile si învataturile Sfintilor
Parinti, ajungând la o totala rupere de Sfânta
Biserica, la niste erezii ce depasesc orice
închipuire, sfidând orice bun simt. Toate acestea sunt
argumentate si sustinute de catre ea logic, cu lux de
amanunte, cu deplina încredere în justetea celor
gândite si afirmate.
Aceasta
este, de fapt, adevarata doamna Ana si daca ati
sti adevarul si despre alti instructori si
vindecatori prin practici yoghine, qi-qong etc., cred ca v-ati
cutremura. Din experienta traita de mine în universul acesta
al practicilor bioenergetice, am vazut ca ele duc la o
îndracire treptata a celui ce le practica si ca
oricând pot apare tulburari mintale si comportamentale, care
finalizeaza în cele mai sinistre forme de nebunie. Dar cel mai
periculos fapt este ca aceasta nebunie este logic argumentata
si acceptata, ea venind cu acordul si prin vointa
noastra, si desi stii ca ceilalti te
considera nebun, pentru ceea ce crezi si faci, tu îti
argumentezi si demonstrezi ca de fapt tu esti cel
sanatos, iar ei sunt nebuni, caci nu cunosc si nu
înteleg adevarata realitate.
Dupa
parerea noastra, puterea de a vindeca prin bioenergie sau
sanatatea obtinuta prin practici de provenienta
orientala sunt de natura satanica si de aceea nu vom apela
niciodata la ele, oricât de bolnavi am fi si chiar daca nu
am gasi vindecare prin tehnicile medicale clasice. „Pentru pacatele
mele mi se îmbolnaveste trupul si slabeste
sufletul meu”. Vindecare prin puterile diavolului noi nu mai vrem!
Gheorghe V.
(Material
selectat de catre Casian Sergiu, elev la liceul „N. Iorga”,
Chisinau)