Creştinii care intră în discuţie cu martorii, trebuie să fie conştienţi că aşa-numita Biblie pe care o folosesc martorii conţine un număr de falsificări flagrante, introduse în text pentru a susţine doctrina Turnului de Veghe
Apostolul Petru, referindu-se la epistolele inspirate ale lui Pavel, a spus că sunt “în ele unele lucruri greu de înţeles, pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor” (2 Petru 3,16) .
Trei sferturi de veac, Societatea Turnului de Veghe s-a limitat doar la răstălmăcirea versiunilor Bibliei, King James şi American Standard, acestea conţinând numele Iehova în Vechiul Testament. Ei au scris instrucţiuni despre cum trebuie “sucite” Scripturile, dovedind astfel că Dumnezeu interzice vaccinul, că Avraam şi profeţii credincioşi vor învia pe pământ în anul 1925, că Dumnezeu a inspirat Marea Piramidă a Egiptului, ş. a. m.d. Dar unele învăţături ale Turnului de Veghe n-au putut fi deduse din Biblie, oricât de mult au fost răstălmăcite versiunile King James şi American Standard. Aceasta i-a determinat pe lideri, prin anii 1950, să recurgă la modificări a sute de versete din Biblie. Aşa a apărut “Noua Traducere Mondială a Sfintelor Scripturi’, versiune modificată periodic, pentru a face faţă noilor învăţături ale organizaţiei.
De exemplu, în noua traducere, crucea a fost înlocuită cu “stâlpul de tortură”, deoarece martorii susţin că Iisus a fost ţintuit pe un stâlp vertical, nu o cruce. În loc de Duhul Sfânt ei traduc “duhul sfânt” sau “forţa activă”, pentru a corespunde cu negarea divinităţii şi personalităţii Duhului Sfânt. Apoi, Hristos a vorbit nu de “revenirea” Sa, ci de “prezenţa” Sa, pe care martorii o consideră invizibilă.
Noua Traducere mondială elimină în mod sistematic dovezile divinităţii lui Hristos
În loc să se prosterne la picioarele Lui pentru a I se închina, oamenii trebuie doar să asculte” de El. Ioan 1,1 nu mai spune: “Cuvântul era Dumnezeu”, ci “Cuvântul era un dumnezeu”. Iisus nu mai spune: “Înainte să fi fost Avraam, Eu sunt”, ci: “înainte ca Avraam să existe”, cu “am existat”, pentru a evita asocierea
cu “Eu sunt” din Exod 3, 14, unde se vorbeşte de Dumnezeu (Iehova).
Cea mai răspândită modificare a Bibliei a fost făcută prin introducerea de 237 ori a numelui Iehova în Noul Testament.
Traducătorul poate alege numele Iehova sau Iahve în Vechiul Testament deoarece în textul ebraic apare tetragrama IHVH Inserarea numelui Iehova în Noul Testament, nu are nici un suport în originalul grecesc. Nici măcar în Traducerea Interliniară a Împărăţiei, unde originalul în limba greacă dublează textul englezesc, nu se poate motiva folosirea numelui Iehova, care nu apare deloc în limba greacă.
Pentru a exemplifica deformările menţionate, se pot analiza două cazuri care demonstrează devierea doctrinară a Bibliei martorilor. Ne referim la Rom. 14,8-9 unde inserarea numelui Iehova, produce în textul englezesc un “non sequitar” logic şi la Evrei 1,6, unde ediţiile mai vechi traduceau “îngerii se închinau Fiului lui Dumnezeu”, pe când ediţiile noi au tradus “se supuneau.” Această problemă este redată mai detaliat în “Noul Testament al Martorilor lui Iehova”, lucrare scrisă de R. H. Countess (1982, Presbyterian and Reformed Publishing Co.., 136 pagini).
“CO” nr.03, 2000
