Dimitrie Cantemir s-a nascut la 26 octombrie 1673 la Silisteni, judetul Falciu, în familia serdarului Constantin Cantemir. Mama, Ana Bantos, provenea dintr-o familie boiereasca si avea o cultura aleasa. Tatal ajunge domn si le asigura celor doi copii, Antioh si Dimitrie, conditii alese de învatatura. Primele studii, carturarul nostru, le face acasa cu preotul grec Cacavela, de la care a dobândeste cunostinte profunde de cultura antica si învata limbile latina, greaca, slavona etc.
În anul 1687, când împlinise 15 ani, este trimis ostatic la Constantinopol, zalog al tatalui pe lânga Înalta Poarta, înlocuindu-l pe Antioh. În capitala imperiului îsi continua studiile la Academia greaca a Patriarhiei Ecumenice. Va sta 22 de ani (între anii 1688-1710) în capitala otomana si va face studii diverse, cu vestiti profesori ai epocii. Dupa moartea tatalui, e ales domn al Moldovei (1693), dar Poarta nu-l confirma. Din 1695 e capuchehaie, la Constantinopol, a fratelui Antioh, ales domn. Se casatoreste cu fiica lui Serban Cantacuzino, Casandra, care-i daruieste mai multi copii, între care viitorul poet si diplomat rus Antioh Cantemir (1708-1744).
În aceasta perioada scrie, Divanul sau gâlceava înteleptului cu lumea, prima opera scrisa în româna si tiparita la Iasi (1698); întâia scriere filozofica alcatuita de un român, prefatata de fostul sau dascal Cacavela. Tema lucrarii este raportul dintre om si lume, prezentat sub forma unei dispute sau dialog între lume si omul întelept, trup si suflet, materie si spirit, pacat si virtute. Lucrarea are multe elemente profane, adevarurile de credinta le explica sau le apara cu ajutorul ratiunii.
Sacrosantae scientiae indepingibilis imagio (Imaginea stiintei sacre, care nu se poate zugravi), scrisa în anul 1700, la Constantinopol, a fost conceputa în doua volume, din care a redactat numai primul. Trateaza diferite probleme de teologie si filozofie: teoria cunoasterii, considerând ca izvorul ei este revelatia divina, Dumnezeu este creatorul universului (are o conceptie deista considerând ca Dumnezeu nu mai intervine în desfasurarea vietii universului dupa creatie), problema liberului arbitru si a predestinatiei, pe care încearca sa le împace.
Istoria ieroglifica, cea mai importanta opera literara, scrisa la Constantinopol în româna (1703-1705). Conceputa ca o fabula întinsa, cu personaje travestite în dihanii si pasari, alegoria prezinta lupta pentru domnie, în Tarile Române, dintre partidele boieresti rivale, adica Cantemirestilor, si Brâncovenilor, Inorogul este Dimitrie Cantemir, Corbul – Constantin Brâncoveanu, Vidra – C. Duca, Strutocamila – M. Racovita etc. La urma, autorul ne da cheia umana a povestii cu dobitoace. E prima încercare de roman politic-social.
În 1710, Turcii l-au înscaunat la Iasi, având încredere în el, dar noul domn încheie la Lutk, în 1711, un tratat secret cu Petru cel Mare, în dorinta eliberarii Moldovei de sub turci.
Însa armatele ruso-moldovene sunt înfrânte la Stanilesti, pe Prut (1711), domnul fiind nevoit sa fuga în Rusia cu familia si 4000 de moldoveni, între care si Ion Neculce.
În Rusia, locuieste la Harkov, apoi la Moscova, devenind consilier intim al tarului.
În intervalul de la 1711-1719 el scrie principalele sale opere. În acest interval s-au scris operele: Istoria Imperiului Otoman, Sistemul religiei mahomedane, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scrisa în româna (1719-1722), cuprinde istoria noastra de la origini pâna la descalecare. Sustine ideea cronicarilor: originea comuna a tuturor românilor, Istoria Imperiului Otoman (Cresterea si descresterea curtii otomane), la cererea Academiei din Berlin, redactata în latina între 1714-1716 si tradusa în engleza, franceza si germana, i-a creat autorului un nume de savant european, mai ales ca în 1714 fusese ales membru al Academiei din Berlin. Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisa în latina (1714-1716), la cererea Academiei din Berlin, Logica si alte lucrari mai mici. Sub influenta lui Ieremia Cacavela, D. Cantemir scrie în latineste niste compilatii filozofice. În mica sa lucrare, întitulata Ioannis Baptistae Van Helmont phisices universalis doctrina, Cantemir îsi propune sa aduca celebrului savant alchimist si medic belgian din sec. XVI-XVII lauda eruditiei lui.
S-a stins din viata în anul 1723 la mosia sa Dimitrievsk. În 1935, ramasitele pamântesti i-au fost aduse la Iasi.
Nicolae Fustei
