La Green Belt-Maryland, S.U.A., este un institut unde se fac cercetări spaţiale. Într-o cer-cetare mai amplă de acest gen a trecutului, calculatorul I.B.M. ultrasofisticat a stopat şi a dat semnal roşu, că există o greşeală, ori la informaţiile introduse de el, ori la rezultatele comparate cu standardele. S-a format o echipă de specialişti chemaţi să găsească dacă nu cumva “eroarea” este dată de proasta funcţionare a acestuia. Şeful operaţiunilor I.B.M. a dat verdictul: “calculatorul funcţionează perfect. Eroarea trebuie căutată altundeva”.
“Eroarea” era dată de faptul că aparatul găsea “o zi lipsă în scurgerea vremii”.
Ştirea senzaţională face să umple ziarele americane, după puţin timp apar confirmări ale altor instituţii de prestigiu în cercetări spaţiale, astronomice, ş.a.m.d.
Profesorul Totten din S.U.A. publică toate calculele sale astronomice, reconfirmând ziua lipsă. El ajunge de la prezent înapoi până la solstiţiul anului biblic al lui Iosua, găsind că acţiunea s-a petrecut într-o zi de miercuri, iar pornind de la data creaţiei biblice într-o zi de marţi. El demonstrează că în istoria lumii s-a introdus atunci o zi …
Timp îndelungat de la senzaţionala descoperire ea a rămas fără nici o explicaţie. Ştiinţa a trebuit să se declare depăşită, căci nici o ipoteză nu putea sta în picioare.
Totuşi, paradoxal, explicaţia era dată cu mii de ani în urmă şi la îndemâna tuturor, însă nu a fost luată în seamă. Să vedem de ce.
Explicaţia o oferea BIBLIA. Textul biblic ne spune că Soarele s-a oprit. Aceasta s-a întâmplat în timpul lui Iosua care, fiind în luptă cu cinci împăraţi ai Amoriţilor, la un moment dat a strigat: Opreşte-te, Soare, asupra Gabaonului şi tu, Lună, asupra Văii Aialonului”.
Acest fapt nu a fost luat în considerare, pentru că toţi ştim acum că Pământul se învârteşte în jurul Soarelui şi nu invers, iar ziua şi noaptea se datorează mişcării pământului în jurul axei sale. Astfel, chiar dacă s-ar fi oprit Soarele, tot nu aveam o zi mai lungă. Dar cu toate că ştim astfel de lucruri, nimic nu ne împiedică, ca în limbajul curent, nu numai al nostru, ci chiar al meteorologilor, astronomilor, să folosim expresii ca “Soarele răsare la…”, “Soarele apune” etc.
Iosua menţionează în textul Sfintei Scripturi: “N-a mai fost nici o zi ca aceea, nici înainte, nici după aceea, când Domnul să fi ascultat glasul unui om, căci Domnul lupta pentru Israel”.
Relatarea biblică nu este singulara. Herodot, care a trăit cu 480 de ani înainte de Hristos, ne spune că preoţii egipteni i-au povestit despre o zi lungă. Scrierile vechi chinezeşti vorbesc de asemenea de o zi lungă în timpul împăratului Yeo, contemporan lui Iosua.
La începutul sec. XX, amiralul Palmer descoperă în Mexic un document care spune că Soarele s-a oprit aproape o zi întreagă în anul “celor şapte iepuri”, care coincide cu anul când Iosua a cucerit Canaanul (Revista “Show Shoc”, anul 2, nr. 14).
Oare cât de îndărătnic trebuie să fie cineva care, văzând cum se împleteşte ştiinţa cu cre-dinţa în Dumnezeu, să mai stăruie pe calea ce nu duce nicăieri şi să nu îmbrăţişeze drumul bucuriei ce duce spre MAREA LUMINÂ?
Emanoil PARASCHIVAŞ
