Pe şantierul arheologic Halmyris de lângă Murighiol, judeţul Tulcea, o echipa româno-americană, condusă de prof. Mihail Zahariade, a descoperit, în urmă cu un an, osemintele a doi martiri creştini. Identificarea acestora s-a finalizat în urmă cu câteva săptămâni, în urma studiului efectuat de antropologii Nicolae Miriţoiu şi Andrei D. Soficaru, care au stabilit că este vorba de moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet preotul şi Astion monahul.
Datele studiului antropologic sunt în concordanţă cu cele scrise în Acta Sanctorum (Faptele Sfinţilor), cea mai veche culegere de acte martirice iniţiată de Jean Bolland (1596-1665), iezuit olandez, numit şi Bollandus, de unde numele continuatorilor săi – bollandişti. În urma acestei descoperiri, IPS Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat anul acesta pentru prima dată Sfânta Liturghie în imediata vecinătate a criptei de unde cei doi sfinţi au ocrotit Dobrogea vreme de 1700 de ani.
Cetatea Halmyrisului este situată între localităţile Murighiol şi Dunava. Şantierul arheologic a fost deschis în 1981, iar campania de săpături a demarat în 2000. Echipa de arheologi româno-americană a descoperit o Bazilica episcopală, descoperire foarte importantă, ce confirmă scrierile din Notiţia Episcopale, în care se arata că cetatea Halmyris a fost, începând cu secolul al V-lea, Episcopie a Scythiei Minor. Profesor dr. Mihail Zahariade, şeful şantierului, a anunţat că descoperirea osemintelor celor doi martiri a avut loc în anul 2001, chiar în ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului.
De la început a existat presupunerea ca este vorba despre osemintele a doi martiri creştini, graţie inscripţiei de pe peretele estic al criptei, care s-a păstrat aproape intactă. Au fost descifrate primele doua rânduri din cele şapte păstrate, în care este scris în limba greacă „Martirii lui Hristos”. Următoarele rânduri nu s-au mai păstrat, însă în rândul al cincilea este scris „Asto” şi puţin mai departe litera n. În ultimul rând apar primele trei litere ale verbului „ibrio”, care înseamnă a molesta, a lovi. Toate acestea l-au determinat pe profesorul Zahariade să atribuie osemintele preotului Epictet şi monahului Astion, ale căror viaţă şi pătimire sunt prezentate în Acta Sanctorum, în capitolul „Despre Sfinţii Epictet preotul şi Astion monahul, martiri almiridieni din Scythia”.
Analiza antropologica a adus noi argumente în favoarea importantei descoperirii, pentru că cei doi sfinţi, cunoscuţi până de curând numai din izvoare scrise, sunt confirmaţi acum şi prin izvoare arheologice, iar moaştele lor sunt în prezent cele mai vechi din România. În finalul studiului lor, antropologii Nicolae Miriţoiu şi Adrian D. Soficaru afirmă că avem de a face cu rămăşiţele pământeşti (moaştele) a doi martiri creştini, schingiuiţi şi apoi executaţi prin decapitare. Confruntarea acestor rezultate cu sursa istorică (şi identificarea personajelor) constituie o rară ocazie, cu totul deosebită pentru paleoantropologie.
În legătură cu aceste descoperiri, IPS Teodosie a afirmat intr-o declaraţie de presă că ele „sunt extrem de importante pentru întreaga spiritualitate creştina a românilor şi a întregii Ortodoxii”. „Anul acesta, ziua prăznuirii celor doi sfinţi, 8 iulie, a fost o zi în care dobrogenii, şi nu numai ei, au avut ocazia să se închine la cele mai vechi moaşte descoperite pe teritoriul României. Puterea lor tămăduitoare era cunoscuta încă din primele secole ale creştinătăţii. Îi mulţumim lui Dumnezeu că ne-a binecuvântat la acest început de mileniu cu asemenea odoare nepreţuite”, a mai spus Arhiepiscopul Tomisului. Informaţiile provin din „Gazeta creştină”, nr. 118/15-31 august 2002, bilunar de informaţie bisericească, teologie şi spiritualitate al Protopopiatului Botoşani.
Descoperirea de la Halmyris a fost prezentată de dr. Mihail Zahariade şi dr. Octavian Bounegru la sesiunea de comunicări „Creştinismul în cadrul social şi religios al Dobrogei de la origini pana azi”, organizată la Constanţa în zilele de 16-17 iulie 2002, de Patriarhia Română, Arhiepiscopia Tomisului şi Comisia Română de Istorie Bisericească Comparată.
Desfăşurată cu participarea unor profesori, clerici şi laici, veniţi de la cele mai importante centre universitare şi instituţii de profil, precum Institutul de Studii Sud-Est Europene, sesiunea a confirmat că este vorba de cea mai importantă descoperire menită să întregească semnificaţia spaţiului danubiano-pontic pentru creştinismul românesc. Comunicările ştiinţifice şi vizita la faţa locului i-au convins şi pe cei câţiva arheologi, care infirmau descoperirea de la bazilica episcopală a Halmyrisului, că este vorba de o mare binecuvântare a lui Dumnezeu pentru Dobrogea şi pentru întreaga Românie, după cum notează ziarul „Ziua de Constanţa”.
În cadrul aceleiaşi sesiuni ştiinţifice au fost prezentate şi alte comunicări privind creştinismul timpuriu din spaţiul danubiano-pontic: „Relatări despre creştinism la vizigoţii de la Dunărea de jos şi din Dobrogea în secolul al IV-lea” de prof. dr. Pitters Hermann, „Bazilica extra-muros din sectorul de vest al Cetăţii Tropaeum Traiani” de dr. Gheorghe Papuc, „Creştinismul timpuriu în Scythia Minor în lumina descoperirilor arheologice” de dr. Virgil Lungu, „Vestigii paleocreştine din secolele III-IV, descoperite în aşezarea rurală autohtonă de la Telita, punctul Amza, jud. Tulcea” de dr. Victor Heinrich Baumann, „Tezaure ecleziastice din Dobrogea” de dr. Traian Cliante.
„Viata Cultelor”, anul X, nr. 469–470 din 23 august 2002.
