Ziarul La Repubblica menţionează ca decizia CEDO, de condamnare a expunerii crucifi xelor în școlile publice, exprimată marţi în urma recursului unei cetăţene italiene cu origini fi nlandeze și argumentată prin caracterul laic al constituţiei Republicii Italiene, a fost receptată negativ atât de forţele coaliţiei majoritare de centru-dreapta, cât și de cele ale opoziţiei de centru-stânga, satisfacţie fi ind exprimată doar de micul partid de extrema stângă Rifondazione Comunista. Ministerul Educaţiei a subliniat din nou poziţia sa ofi cială, arătând că prezenţa crucifi xului în sălile de clasă nu reprezintă adeziunea la catolicism, ci este un simbol al tradiţiei italiene. Pe de altă parte, guvernul de la Roma a anunţat că a înaintat recurs faţă de decizia CEDO. “Tradiţia antică a crucifi xului nu poate fi ofensatoare pentru nimeni. Cred că în legătură cu probleme delicate cum este aceasta se ajunge ca bunul-simt să fi e victimă a dreptului”, a declarat secretarul general al formaţiunii de opoziţie PD, Pier Luigi Bersani, fost militant al partidului comunist italian.
Reacţii critice faţă de decizia Curţii de la Strasbourg au venit, fi resc, și din partea Conferinţei Episcopilor Italieni și a Sfântului Scaun. “Crucifi xul a fost întotdeauna un semn de iubire de Dumnezeu, de unitate și de primire pentru întreaga umanitate. Este deplasat să fi e considerat un semn de diviziune, excludere sau de limitare a libertăţii”, a declarat Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, adăugând și faptul ca decizia CEDO a fost primită cu “stupoare și amărăciune”, fi ind “o eroare și o miopie”. Cardinalul Tarcisio Bertone referinduse la decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului, conform căreia simbolurile creștine trebuie scoase din școlile publice a declarat într-un articol din L’Osservatore Romano: “Această Europă a celui de-al treilea mileniu ne lasă dovlecii și ne ia simbolurile cele mai preţioase”. “Este cu adevărat o pierdere. Trebuie să încercăm cu toate forţele să conservăm simbolurile credinţei noastre pentru cei care cred și pentru cei care nu cred.” Decizia Curţii Europene pentru drepturile omului vizavi de prezenţa semnului Sf. Cruci în școli i-a șocat și i-a uimit nu numai pe italieni, ci și pe locuitorii altor ţări de pe întreg continentul Europei. Arhiepiscopul romano-catolic Jan-Claude Perisset care este și nunţiu apostolic în Germania, a spus că “Europa se pare că a uitat deja de rădăcinile sale creștine”. „Cum să tai creanga pe care stai?” – a menţionat diplomatul de la Vatican. Actualul Ministru al Culturii din Bavaria, Ludwig Spaenle a caracterizat decizia Curţii Europene drept una „nereușită”.
“Crucea este nu numai un simbol religios, ci și un simbol al culturii” – a spus secretarul episcopului, pr. Hans Langenderf. “Decizia în cauză trebuie să apere libertatea religioasă, dar ea de fapt a ignorat situaţia religioasă din Italia și a neglijat importanţa reală a Semnului Crucii în societate”. La rândul său, Mons. Aldo Giordano, observatorul permanent al Sfântului Scaun pe lângă Consiliul Europei, a declarat pentru Radio Vatican că această decizie “confi rmă o anumită atitudine ideologică”. “În numele unor anumite idei se încearcă forţarea realităţii” sau se demonstrează “o dorinţă de a impune lucruri realităţii. Cred că în Europa este mare nevoie să respecte realitatea popoarelor, a tradiţiilor. Dacă vom continua să ne erodăm identitatea vom începe să nu mai avem o viziune asupra viitorului.” El a continuat: “În loc să vedem o Europă care este în slujba persoanelor, în slujba popoarelor, în slujba identităţii și astfel cu capacitatea de ași asuma identitatea noastră, de a se pune în comuniune cu identităţile preţuite, vedem că ne este teamă de propria identitate, că ne este teamă de propriile tradiţii.”
Decizia CEDO folosește “conceptul de laicism într-un sens exclusivist: adică un laicism care tinde să excludă, un laicism care creează un spaţiu gol”. În locul acestui laicism, care este periculos și neatrăgător, trebuie “un laicism care creează spaţiu pentru toate contribuţiile pozitive, pentru domeniu social și pentru om, pentru abordarea marilor probleme ale umanităţii”. Decizia de marţi “nu exprimă ceea ce popoarele europene simt cu adevărat și doresc să trăiască”. Sursa: Catholica
Categories
Căutare
Mitropolia.MD
- În Vinerea Mare, ÎPS Mitropolit Vladimir s-a întâlnit cu Președintele Republicii Moldova, Doamna Maia Sandu
- PS Siluan, Episcopul Orheiului, a oficiat slujba Deniei celor 12 Evanghelii la Catedrala Mitropolitană din Chișinău
- Delegația oficială a Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove va aduce Lumina Sfântă de la Ierusalim, în Republica Moldova
- Episcopul Filaret și Episcopul Patrocl au liturghisit în Sfânta și Marea zi de Joi, la biserica de pe Golgota, Țara Sfântă – Israel
- Episcopul Siluan a liturghisit în Sfânta și Marea zi de Joi, la Catedrala Mitropolitană din Chișinău
- “Dar din Dar” pentru mai multe familii social vulnerabile din șapte localități din Țara noastră
- Pastorala Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir la Învierea Domnului 2025
- ÎPS Mitropolit Vladimir a oferit distincții clericale la Reședința Mitropolitană din Chișinău
- Episcopii PS Filaret și PS Patrocl împreună cu pelerinii noștri a fost primiți de către Patriarhul Ierusalimului, Preafericitul Teofil al III-lea
- ANUNȚ! A Treia Zi de Paști la Muzeu, ediția XXII
Ortodox.MD
- Interviu cu Pr. Cristian Galeriu – Chestionarul iubirii. Ce am învățat de la Părintele Constantin Galeriu, bunicul meu
- Sfânta Chinotită a Muntelui Athos s-a adresat autorităților din Grecia cu privire la documentele digitale
- Pastorală la Învierea Domnului – În Lumina Învierii să ne închinăm Lui
- Prohodul Domnului. Versurile complete ale Prohodului
- Pastorala Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir la Învierea Domnului 2025
- Mitropolit Bartolomeu Anania – Biruință asupra morții (Prohodul Domnului)
- Sfânta și Marea zi Vineri: Între vină, tăcere și adevăr. Unde suntem noi?
- Sinaxar în Sfânta și Marea zi Vineri
- Sfânta și Marea Vineri | Semnificație | Sf. Ilarion Felea
- 𝗟𝗮𝗻𝘀𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗨𝗦𝗠: „𝗧𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗲, 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝘀̗𝗶 𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗮̆ 𝗰𝗿𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝗻𝗮̆ 𝗶̂𝗻 𝗥𝗲𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮❞ (𝟭𝟵𝟵𝟭-𝟮𝟬𝟮𝟰)