CONTRIBUŢIA BIZANŢULUI LA CREŞTINAREA SPAŢIULUI SUD-EST ŞI EST EUROPEAN (Octavian Moşin)

Încă de la întemeierea Noii Rome – Constantinopolului (între 324-330) – Imperiul Bizantin a început să exercite un rol covârşitor în procesul de creştinare a Europei, dar mai ales a regiunilor estice şi sudice.

Bizanţul a asigurat un cadru politic favorabil desfăşurării libere a misiunii creştine.

Primul pas l-a făcut însuşi împăratul Constantin cel Mare. El a creat religiei creştine o situaţie specială, privilegiată comparativ cu celelalte culte. Iar odată cu proclamarea oficială a creştinismului în Imperiu (380), statul începe să acorde şi mai mult sprijin şi privilegii Bisericii. Astfel, noile raporturi dintre stat şi religia creştină au făcut din Biserică cea mai importantă instituţie.

Biserica susţinea în propaganda ei că puterea statului vine de la Dumnezeu şi depinde de El. Biserica se roagă pentru toţi reprezentanţii puterii statale şi le conferă prin aceasta o valoare şi siguranţă religioasă. Această colaborare între stat şi Biserică decurgea din aceste principii şi era concepută să se desfăşoare într-o deplină înţelegere. Astfel a început răspândirea creştinismului în masă, fiind propovăduit şi de mulţi demnitari statali, convertiţi la noua religie. Continue reading

Cultura, Istorie , ,

OCTAVIAN GOGA – TRIBUN AL ARDEALULUI (Larisa ERŞOV)

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1880, la Răşinari, sat aşezat lângă Sibiu, la poalele Carpaţilor. Familia poetului din partea mamei e însemnată în cronici încă din secolul al XVII-lea. Familie de preoţi, ea a dat numeroşi oameni de carte, dăruiţi idealului naţional. Iosif Goga, tatăl poetului, a fost învăţător, apoi preot la vechea biserică a răşinărenilor. Copilul creşte între preoţi şi între dascăli, pe care-i va cânta mai târziu în poeziile sale.

La 9 ani Goga sfârşeşte şcoala primară şi începe liceul la Sibiu, în anii asprei şi nedreptei legi de maghiarizare a învăţământului transilvănean. Liceul îl încheie la Braşov, unde, pornit pe drumul poeziei, citeşte pe Eminescu, Alecsandri, Coşbuc, dar şi nume maghiare ca Petofi, Madach, Mikszath – lumea spiritului era liberă de dictatura opresorilor. Debutează în „Tribuna” din decembrie 1897 cu poezia Atunci şi acum, apoi publică versuri în „Tribuna literară” şi „Familia”. Continue reading

Calendar, Cultura, Istorie

Pagina pentru copii: Sfântul Vlasie binecuvântează animalele

Încă din cele mai străvechi timpuri Sfântul Vlasie era considerat ocrotitorul animalelor domestice. Creştinii se rugau lui când li se îmbolnăvea un cal sau când se pierdea un viţel. De ce anume îl chemau ţăranii în ajutor?

Iată de ce. În secolul IV, când împăratul Liciniu îi persecuta pe creştini, locuitorii oraşului Sevastia l-au convins pe episcopul lor, Sfântul Vlasie, să plece din oraş, pentru a nu fi prins şi supus chinurilor. Sfântul Vlasie i-a ascultat pe oamenii care-l iubeau şi s-a aşezat cu traiul pe muntele Argeos. Muntele era înconjurat de păduri, în care trăiau multe animale.

Animalele veneau deseori la peştera Sfântului. Ele aşteptau cu răbdare până-şi termina Cuviosul Vlasie rugăciunea. După aceea el ieşea din peşteră şi binecuvânta animalele, iar ele începeau să alerge, să sară, să se gudure de bucurie. Pe cele bolnave Sfântul le vindeca, punându-le mâna pe creştet. Continue reading

Calendar, Educatie, Istorie , ,

Dspre new age sau despre o „religie” sincretistă pasageră sau, mai bine spus, o nouă amăgire a lumi

(continuare din nr. 7)

Lideri Şi autori New Age

Prezentarea „corifeilor” mişcării are un caracter selectiv. Alegerea reprezentanţilor şi lucrărilor celor mai semnificative se loveşte de obstacolul următor: în căutarea unor legitimităţi şi autorităţi cel puţin cultural-ştiinţifice, în cataloagele şi enciclopediile oficiale New Age trec nume de personalităţi ce nu s-au declarat nicicând explicit a face parte din mişcare. Aşa ar fi nume ca Rudolf Steiner, Carl Gustav Jung, Teilhard de Chardin, Mircea Eliade şi alţii. Dar pe de altă parte, mişcarea îşi poate revendica nişte „proroci” şi chiar „înainte-mergători” (precursori) care pe drept cuvânt i-au pregătit – cu sau fără ştiinţă, cu sau fără voie – cărările.

Cazul total opus, de asemenea întâlnit în practică, este acela al unor autori sau savanţi ce propagă idei vădit de tip New Age, însă din anumite pricini se leapădă deschis de apartenenţa la mişcare, ba mai mult, o critică vehement. Aici se pot încadra nume cunoscute autohtone ca Gregorian Bivolaru, Vasile Andru, Mario Vasilescu, Ion Ţugui, Constantin Negureanu, Marian Zidaru. În această situaţie am căutat pe cât posibil să folosim nume cât mai necontroversate, ce nu ar putea face obiectul unor contestări personale sau din afară. Sursele de bază ale acestor informaţii vor fi de acum din ce în ce mai mult extrase din mijloacele post-moderniste de informaţie: internetul (www), enciclopediile CD Rom multi-media, e mail-ul. Iată spre exemplificare o listă extrasă de pe un website  cu nume „fierbinţi” de autori New Age în vogă: Lynn Andrews, Jose Arguelles, Sun Campbell, Ram Dass, Wayne Dyer, Louise Hay, Jean Houston, Barbara Marx Hubbard, Sue Continue reading

Apologetica, Cultura, Social

Teama de păcat – unica “profilaxie” viabilă anti-SIDA (Protoiereu Pavel BORŞEVSCHI, preot Vasile CIOBANU)

Ştiinţa umană, vrea societatea ori nu vrea, este strict limitată de posibilităţile tehnologice ale timpului istoric in care operează. Deci este mărginită. Mai mult decât atât, teoriile şi viziunile asupra fenomenelor lumii înconjurătoare, ale unei epoci istorice sunt înlocuite cu altele mai “perfecte”, mai “universale”, mai „moderne”, dar, la fel ca şi cele anterioare – limitate în timpul în care operează, neputând  pretinde niciodată la adevărul absolut, care ţine doar de eternitate, de veşnicie, in timp ce doctrinele ştiinţifice sunt “încătuşate” în timp şi deci mereu relative, neputând să ne propună soluţii definitive, pe care le are doar Dumnezeu Creatorul.

SIDA într-adevăr este o tragedie pentru societate, căci progresează vertiginos şi datele statistice sunt îngrozitoare. Dacă până în anul 1985, când s-au înregistrat primele cazuri în Moldova, ştiam despre ea mai mult din auzite, iată că azi, de rând cu “progresele’” civilizaţiei moderne, progresează şi SIDA. Continue reading

Social, Stiinta ,

Povara ignoranţei noastre (Nicolae Fuştei)

În prezent, poate ca nicicând altădată, oamenii sunt preocupaţi de sănătatea lor trupească. Nici creştinul nu caută să se războiască cu trupul ca atare şi nici să facă abstracţie de el. El se luptă doar cu ceea ce Sfinţii  Părinţi numesc “căderea în păcat a trupului”, şi aşa procedând, fac din trup un ajutor al îndumnezeirii omului în întregul lui, trup şi suflet.

Cu privire la boli, tradiţia creştină ne arată că acestea au legătură cu natura noastră stricată. Este firesc să se încerce prevenirea bolilor printr-o igienă a vieţii cumpătate, dar aceasta nu trebuie să devină la un creştin preocuparea lui de căpătâi; după cum nu trebuie împiedicat să practice o asceză în conformitate cu rânduielile duhovniceşti.

Când boala îl ajunge pe credincios, este normal să-şi caute vindecarea, înainte de toate, în rugăciune cu ajutorul sfinţilor şi a Sfintelor Taine orânduite de Biserică, si a doctorilor specialişti în cele trupeşti. Continue reading

Calendar, Stiinta

Despre new age sau despre o „religie” sincretistă pasageră sau, mai bine spus, o nouă amăgire a lumii

Aşa-numita mişcare New Age a apărut în secolul al XX-lea în SUA. Până aici, o afirmaţie de puţină acribie ştiinţifică. Dar am ales în mod intenţionat această formulare generală, pentru a sublinia caracterul oarecum difuz al mişcării. Dacă în privinţa spaţiului putem specifica statul California, problema datei de naştere a mişcării e mai controversată. În funcţie de perspectiva astrologică, antropologică sau psihologică, diferiţi cercetători au plasat momentul incipient fie în anul 1904, sau 1910, sau 1917, după alţii – la 5 februarie 1962 (când s-a produs o anume grupare a planetelor). Potrivit psihologului C. G. Jung, era Vărsătorului începe în 1997 sau 2154 (!). Există şi o enciclopedie (New Age Encyclopedia, First Edition) care expune o cronologie a mişcării. Aceasta ar începe în 1875 cu formarea Societăţii Teosofice la New York de către Helena Petrovna Blavatsky, Henry Steel Scott şi William Quan Judge. Această totală imprecizie şi lipsă de coerenţă este tipică mişcării şi se datorează faptului că are la bază interpretări astrologice ce sunt supuse arbitrarului şi subiectivismului celor în cauză. De altfel, este imposibil de stabilit cu siguranţă când începe această numărătoare şi după ce calendar. Şi atunci, se pune întrebarea: cum se poate pune vreo bază pe o datare total convenţională? Continue reading

Apologetica, Istorie , ,

Din rubrica: pagina pentru copii

Dialogul preotului cu copilul

Copilul: – E adevărat că Biserica este Casa lui Dumnezeu?

Preotul: – Da. Dar cuvântul Biserică are mai multe înţelesuri. Unul din ele este clădirea bisericii care este alcătuită din piatră, pe care noi o vedem. Clădirea bisericii devine locaş sfânt numai după ce episcopul citeşte rugăciunea de sfinţire a ei.

Dar tot Biserică se  mai numeşte adunarea  credincioşilor, adică toţi creştinii care s-au botezat în numele Tatălui şi al Fiului, şi al Sfântului Duh formează Biserica lui Hristos, iar Capul acestei Biserici este Însuşi Domnul Iisus, care este în mijlocul nostru.

Copilul: – Cum e posibil ca Iisus Hristos să fie cu noi, doar El s-a înălţat la ceruri? Continue reading

Cultura, Educatie

Ion Luca Caragiale despre liber-cugetătorii noştri

… Părinţii noştri!

Prăpastie de vreme nemăsurată între ei şi noi! Mii şi mii de ani să fi trecut deja viaţa lor până la a noastră, şi tot nu li s-ar fi şters mai bine din inimile copiilor şi dragostea, şi evlavia, şi felul.

Ei au crezut şi s-au închinat, şi sufletele lor găseau mângâiere şi tărie în închinăciune.

Noi nu ne mai închinăm, fiindcă nu mai credem.

Sufletele noastre nu mai au nevoie de mângâiere; inimile noastre nu mai au nevoie de tărie, fiindcă sunt de piatră, şi din piatra aceasta scăpărăm scânteile liberei-cugetări, noi, românii foşti ortodocşi, care suntem mai deştepţi, mai luminaţi, mai mândri, mai puternici decât toate neamurile lumii.

Închine-se Asia, bătrâna înţeleaptă, şi ingenioasa ei fiică Europa! Închine-se Africa cu toate negrele ei seminţii! Închine-se iscusita Americă !
Continue reading

Cultura ,

Copiilor despre rugăciune

Vreau, copii, să stau de vorbă cu voi despre rugăciune. Ştiţi voi cum să vă deprindeţi cu ea? Mai întâi trebuie să vă rugaţi puţin, dar cât se poate de des. Rugăciunea se aseamănă cu o scânteie: cu timpul ea poate să se transforme într-o flacără puternică. Pentru aceasta va trebui să vă osteniţi neîncetat, e nevoie de timp şi iscusinţă. Să luăm, spre exemplu, două bucăţi de cărbune: unul să fie aprins, iar altul nu. Încercaţi să-l aprindeţi pe cel stins cu primul. Ce trebuie să faceţi pentru aceasta? Lipiţi cărbunele stins de cel aprins, dar chiar şi atingându-l, el nu se va aprinde până când voi nu veţi sufla cu stăruinţă şi neîncetat.

Vă daţi seama, de cât timp e nevoie, câtă muncă şi răbdare trebuie să depuneţi pentru a-l aprinde?

Şi iată vă spun, copilaşilor, că rugăciunea este foc şi vă  mai spun că ea este asemenea cărbunelui aprins, iar inimile noastre sunt ca cărbunele stins. De aceea trebuie să ne rugăm zilnic, e la fel cum am atinge cărbunele stins al inimii noastre de cărbunele aprins al rugăciunii. Continue reading

Educatie ,