Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni şi-a dedicat viaţa slujirii lui Hristos şi semenilor săi. Urmaşii acestora, care vieţuiesc într-o realitate în mare parte modelată de ilustrul cărturar şi fiu al Bisericii, consideră o datorie a sa să-i cinstească memoria. Astfel, cu eforturile comune ale Primăriei municipiului şi ale Mitropoliei Moldovei, la Chişinău a fost instalat recent un basorelief cu chipul lui G. Bănulescu-Bodoni. După parastasul de pomenire, care a fost oficiat duminică, 5 august, la Catedrala “Naşterea Domnului” din Chişinău, Înalt Prea Sfinţia Sa, Mitropolitul Moldovei, împreună cu un sobor de preoţi a oficiat serviciul divin de sfinţire a basoreliefului. Mitropolitul Vladimir i-a înmânat sculptorului Nicolae Andronache, autorul basoreliefului, o diplomă prin care se menţionează activitatea sa “în folosul Bisericii şi poporului”.
Primarul general al Municipiului, Serafim Urecheanu, a menţionat faptul că organele de conducere ale statului au mari datorii faţă de Biserica Ortodoxă din Moldova, deoarece creştinii acestei biserici au fost prigoniţi timp de zeci de ani. Serafim Urecheanu: “Cred că ceea ce întreprinde azi Primăria Chişinău, este o datorie, dar şi o ispăşire a greşelilor din trecut, chiar dacă eu personal şi echipa mea nu am atentat în nici un fel asupra proprietăţii Bisericii sau credinţei ortodoxe. Dar fiindcă suntem şi noi creştini, am contribuit in măsura posibilităţilor la prosperarea ortodoxiei: autorităţile publice locale au finanţat restaurarea Catedralei Naşterii Domnului, a Clopotniţei, care a fost aruncată în aer în 1964 de către regimul de atunci. Dezvelirea basoreliefului Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni constituie un act de recunoştinţă creştină faţă de această personalitate importantă a creştinătăţii noastre.”
Preotul Vasile Ciobanu, fost consilier pe problemele culturii la Mitropolia Moldovei, căruia îi aparţine ideea instaurării basoreliefului pe peretele clădirii Bibliotecii Municipale “Bogdan Petriceicu-Haşdeu”, a menţionat că în anul când se împlinesc 180 ani de la trecerea la veşnicie a Mitropolitului Bănulescu-Bodoni, memoria ne obligă la acesta şi alte acte de cinstire şi comemorare a Sfinţiei sale. Părintele V. Ciobanu ne-a relatat că Mitropolitul Bănulescu-Bodoni a fondat în Basarabia, în condiţiile noi istorice (a.1813) o nouă Mitropolie, care se întindea până la Oceakov, Odesa, Transnistria etc. El a pus temelia primei tipografii imediat după crearea acestei noi eparhii, a primului seminar, care a devenit mai apoi o pepinieră pentru marile personalităţi ale neamului, printre care şi preotul Alexe Mateevici. Bănulescu-Bodoni a fost acela, căruia îi datorăm faptul că limba română s-a păstrat în teritoriul dintre Nistru şi Prut; el a fost cel care a redactat, a tradus, a muncit enorm, de ne-am trezit în anul 1819 cu Sfânta Scriptură tipărită în limba română la Sanct Petersburg. A colaborat cu marele Ierarh Veniamin Costache de la Iaşi, cu care au făcut schimb de cărţi, de opinii, a concluzionat părintele V. Ciobanu.
Fiind întrebat cum ar fi reacţionat Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni în situaţia actuală, când este distrusă una dintre cele mai puternice şcoli teologice de la Noul-Neamţ, părintele V. Ciobanu a răspuns că Mitropolitul s-ar fi mâhnit şi s-ar fi rugat lui Dumnezeu, cum ar trebui să facă astăzi toţi creştinii.
Alexandru Samson
