Pe 6/19 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește botezul Domnului, sau Boboteaza. Această zi marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Crăciunului și Anului Nou. Sfânta Scriptură ne vorbește despre Ioan Botezătorul, considerat Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos, care propovăduia venirea Acestuia, îndemnând pe iudei la pocăinţă. Îmbrăcămintea lui Ioan era foarte simplă, făcută din păr de cămilă; el purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică.
Icoanele au păstrat de-a lungul timpului această imagine, înfăţișându-ni-l pe Botezător ca pe un pustnic cu parul lung și barba aspră. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim și din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele și mai ales pentru a fi botezaţi de el în râul Iordan. Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, săși mărturisească păcatele și să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar Cel ce va veni după el (adică Iisus) îi va boteza cu Duh Sfânt și cu foc. Vestind venirea Mântuitorului, Ioan spunea că Acela este mult mai mare și mai puternic decât el. Sfânta Evanghelie ne povestește că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Și, ieșind Iisus din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel și venind peste El. Și glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”. Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului.
De obicei, în această perioadă este foarte frig, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. Poporul nostru a păstrat multe tradiţii frumoase în legătura cu această zi. De exemplu, în localităţile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau chiar pe ţărmul mării, se obișnuiește ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva fl ăcăi curajoși pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile, preoţii fac agheasmă (apă sfi nţită), cu care sfi nţesc apele, oamenii, animalele și casele. În tradiţia populară, Boboteaza este și o sărbătoare dedicată purifi cării naturii, și mai ales a apelor, de forţele răului. Acum se colindă, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, căpătând puteri neobișnuite.
Peste obiceiurile creștine de sfi nţire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoţite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curăţire și de îndepărtare a răului. Tradiţia cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fi ert și să se bea vin roșu. Dincolo însă de aceste obiceiuri populare, semnifi caţia principală a Bobotezei rămâne una creștină, iar această mare sărbătoare constituie un prilej de a încerca și noi, după puterile noastre, să ne luminam sufl etele, așa cum amintește și troparul Bobotezei: „În Iordan botezându-te Tu Doamne, închinarea Treimii s-a arătat, că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te, și Duhul a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, și lumea ai luminat, slava Ţie!”.
Categories
Căutare
Mitropolia.MD
- În Vinerea Mare, ÎPS Mitropolit Vladimir s-a întâlnit cu Președintele Republicii Moldova, Doamna Maia Sandu
- PS Siluan, Episcopul Orheiului, a oficiat slujba Deniei celor 12 Evanghelii la Catedrala Mitropolitană din Chișinău
- Delegația oficială a Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove va aduce Lumina Sfântă de la Ierusalim, în Republica Moldova
- Episcopul Filaret și Episcopul Patrocl au liturghisit în Sfânta și Marea zi de Joi, la biserica de pe Golgota, Țara Sfântă – Israel
- Episcopul Siluan a liturghisit în Sfânta și Marea zi de Joi, la Catedrala Mitropolitană din Chișinău
- “Dar din Dar” pentru mai multe familii social vulnerabile din șapte localități din Țara noastră
- Pastorala Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir la Învierea Domnului 2025
- ÎPS Mitropolit Vladimir a oferit distincții clericale la Reședința Mitropolitană din Chișinău
- Episcopii PS Filaret și PS Patrocl împreună cu pelerinii noștri a fost primiți de către Patriarhul Ierusalimului, Preafericitul Teofil al III-lea
- ANUNȚ! A Treia Zi de Paști la Muzeu, ediția XXII
Ortodox.MD
- Interviu cu Pr. Cristian Galeriu – Chestionarul iubirii. Ce am învățat de la Părintele Constantin Galeriu, bunicul meu
- Sfânta Chinotită a Muntelui Athos s-a adresat autorităților din Grecia cu privire la documentele digitale
- Pastorală la Învierea Domnului – În Lumina Învierii să ne închinăm Lui
- Prohodul Domnului. Versurile complete ale Prohodului
- Pastorala Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir la Învierea Domnului 2025
- Mitropolit Bartolomeu Anania – Biruință asupra morții (Prohodul Domnului)
- Sfânta și Marea zi Vineri: Între vină, tăcere și adevăr. Unde suntem noi?
- Sinaxar în Sfânta și Marea zi Vineri
- Sfânta și Marea Vineri | Semnificație | Sf. Ilarion Felea
- 𝗟𝗮𝗻𝘀𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗨𝗦𝗠: „𝗧𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗲, 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝘀̗𝗶 𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗮̆ 𝗰𝗿𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝗻𝗮̆ 𝗶̂𝗻 𝗥𝗲𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮❞ (𝟭𝟵𝟵𝟭-𝟮𝟬𝟮𝟰)